marți, 29 ianuarie 2013

Programa scolara la invatamantul primar,pentru abilitati practice si religie

                      MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
                           CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM
                                       PROGRAME SCOLARE REVIZUITE
                                                    ABILITATI PRACTICE
                                                  
CLASELE I – A II-A
Bucuresti, 2003
Programa a fost aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei nr. 4686 / 05.08.2003
(Anexa 5).
Abilitati practice – Clasele I – a II-a 2
INTRODUCERE
Noile cerinte ale sistemului de învatamânt au determinat si o noua abordare a disciplinei
Abilitati practice. Astfel, actualul curriculum raspunde nevoii de diferentiere si individualizare a
activitatii de predare – învatare (existenta, în anul scolar 2003 – 2004, a unei diferente de vârsta
de pâna la 18 luni între elevi), urmarind sa dezvolte la scolarul mic atitudini si capacitati de tip
creativ, reflexiv, cognitiv, de interactiune sociala si de comunicare, sa încurajeze cooperarea si sa
elimine competitia la acest nivel.
Obiectivele cadru ale disciplinei Abilitati practice sunt subordonate finalitatilor
învatamântului românesc si se armonizeaza cu acelea ale altor discipline conexe.
Ordinea de parcurgere a continuturilor, precum si numarul de ore pentru fiecare tema
sunt stabilite de catre cadrele didactice (la clasele I si a II-a, în functie si de activitatile tematice
planificate pentru fiecare perioada, astfel încât sa fie relationate cu discipline din celelalte arii
curriculare).
În Ghidul metodologic sunt detaliate îndrumari metodice pentru a atinge în mod eficient
noile obiective.
Abilitati practice – Clasele I – a II-a 3
I. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare în scopul realizarii unui produs
4. Dezvoltarea simtului practic – gospodaresc si estetic
ANEXA 5 la Ordinul Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului nr. 4686 / 05.08.2003
Abilitati practice – Clasa I 4
CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTASI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa observe caracteristici ale unor
materiale din natura si ale celor
sintetice (forme, culori,
dimensiuni)
- observatii dirijate în cadrul excursiilor organizate în
apropierea scolii, în parcuri, paduri;
- exercitii-joc de alegere a plastilinei, a hârtiei dintr-un grup
de materiale date;
- demonstratii privind caracteristicile diferitelor sortimente
de hârtie etc.;
- exercitii de grupare a materialelor dupa caracteristicile
dorite de elevi (forma, marime, culoare, duritate, grosime,
maleabilitate) etc.
1.2. sa recunoasca si sa utilizeze
operatii simple de lucru cu
materiale din natura si sintetice
- jocuri didactice organizate în natura sau în clasa;
- exercitii-joc de modelare a plastilinei în forme simple;
- confectionare de obiecte din hârtie;
- joc de rol: activitati specifice dintr-o gospodarie (urbana
sau rurala) etc.;
- exercitii de realizare a unor jucarii, machete care au la baza
tehnici de asamblare a unor materiale etc.
1.3. sa recunoasca instrumente
specifice prelucrarii materialelor
din natura si a materialelor
sintetice
- exercitii de recunoastere a instrumentelor si a obiectelor
specifice interiorului unei locuinte etc.
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
2.1. sa observe caracteristici ale unor
modele date
- observarea unor compozitii sau jucarii;
2.2. sa descopere etapele realizarii
unor produse simple din diferite
materiale
- jocuri de descoperire a etapelor de realizare a unor obiecte
similare ca tehnica de executie si mod de realizare;
- activitati practice de realizare a unor obiecte noi, care
pornesc de la un obiect realizat anterior;
*2.3. sa aplice tehnicile de lucru
învatate, în realizarea unor
compozitii combinate
- activitati practice de realizare a unor compozitii
combinate.
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare în scopul realizarii unui produs
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
3.1. sa participe, în grupuri de lucru,
la realizarea componentelor unui
produs simplu
- activitati în grup de realizare a componentelor unui produs
simplu;
3.2. sa verbalizeze actiunile
desfasurate în timpul jocului
- lucru în grup, jocuri didactice, dramatizari, teatru de
papusi.
ANEXA 5 la Ordinul Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului nr. 4686 / 05.08.2003
Abilitati practice – Clasa I 5
4. Dezvoltarea simtului practic – gospodaresc si estetic
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
4.1. sa identifice modalitati de
folosire a produselor executate
- conversatii despre posibile utilizari ale produselor realizate
individual sau în grup;
4.2 sa dovedeasca achizitionarea
unor competente si atitudini
igienice corecte si a unor
deprinderi practic-gospodaresti
- activitati de realizare a unor produse gospodaresti simple
(sandvisuri, salate etc.);
- exercitii de îngrijire a plantelor din preajma;
- observarea si discutarea unor comportamente de igiena
personala.
B. CONTINUTURILE ÎNVATARII
1. Activitati cu materiale din natura
· Observare, identificare, clasificare a materialelor.
· Achizitionare (colectare).
· Pregatire (presare, uscare, curatare, spalare).
· Sortare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare etc.).
· Tehnici de lucru: lipire, asamblare si realizare a unor compozitii simple, asemanatoare cu cele din
natura si decorative.
Subiecte orientative: buchet de ghiocei, cos cu struguri, vaza cu flori (petale, frunze, seminte);
câmp cu flori (petale, frunze, seminte); insecte (seminte, coji de seminte, petale, frunze); ornamente
pentru pomul de iarna (conuri, crengute de brad); felinarul (pepene sau dovleac); lantisorul
(tulpini de papadie).
2. Activitati cu materiale sintetice
2.1. Plastilina
· Însusiri, tehnici de modelare: elemente simple (bastonase, sfere, cuburi).
Subiecte orientative: bila si combinatii de bile (matematica - numeratie); siragul de margele;
bastonasul; cercul (cifra 0 sau litera O); lantul obisnuit (din mai multe cercuri); zarurile; litere,
cifre; fructe si legume (marul, para, ridichea, ciuperca), scara, soldatei, saniuta, covrigul (rasucit,
împletit).
2.2. Hârtia
· Îndoirea si plierea.
Subiecte orientative: barca simpla; coiful; racheta; avionul; evantaiul; armonica, batista;
paharul; solnita; corabia pescarului; vaporasul.
· Îndoirea, plierea, taierea sau ruperea libera a hârtiei si lipirea ei.
Subiecte orientative: peisaje-tablou - “Anotimpurile“; coperta de carte, caiet; plicul; cordonul
simplu (pentru Pomul de iarna).
· Ruperea hârtiei pe contur si lipirea ei.
Subiecte orientative: fata de masa (milieul) din figuri geometrice; floricica din servetele; batistuta;
frunze din hârtie.
· Colaje si jucarii simple.
Subiecte orientative: invitatii; felicitari; tablouri pentru camera copiilor; porumbelul; semnul de
carte; mobila papusii (din cutii de chibrituri); figurine pentru Pomul de iarna.
· *Compozitii; machete simple.
ANEXA 5 la Ordinul Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului nr. 4686 / 05.08.2003
Abilitati practice – Clasa I 6
Subiecte orientative: furnicutele (plastilina sau coca, seminte, betisoare); Modelino (coca+fire);
piese de sah (plastilina, bete); Urechila; Casuta; Barza (hârtie, nuca, bete de chibrituri, paie,
plastilina); Greierasul (hârtie, ghinda, sârma, crenguta, plastilina); Melcul (cochilie de melc,
crenguta, plastilina, hârtie); porumbelul, purcelusul, puisorul, pisicuta, sarpele; ratuste pe lac
(nuci, hârtie, plastilina); în ograda (hârtie, boabe de fasole, ghinda, dopuri, crenguta, plastilina);
în padure (ghinda, sârma, hârtie, crengute, coji de nuca, plastilina); scene din povesti: Ursul
pacalit de vulpe; Punguta cu doi bani (plastilina, hârtie, crengute, paie, dopuri, sârma); Strada
mea (carton, plastilina, dopuri); casuta din bete de chibrituri si hârtie colorata; colaj - scene din
povesti; iepurasul, pisicuta, lebedele (coaja de ou, hârtie, carton, ata); vas pentru flori (coji de
oua, hârtie, carton); papusile (carton, material textil, coji de oua); ornamente pentru pomul de
iarna: clopotelul înaripat, siragul de clopotei, cosuletul (carton, hârtie colorata, alte materiale).
3. Tehnici specifice gospodariei
· Pregatirea micului dejun: *prepararea sandvisului.
· Igiena corporala; igiena locuintei.
· Utilizarea cheilor de la apartament (casa), a întrerupatoarelor electrice, a telefonului.
· *Îngrijirea animalelor de casa sau de curte.
ANEXA 5 la Ordinul Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului nr. 4686 / 05.08.2003
Abilitati practice – Clasa a II-a 7
CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTASI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a II-a elevul va
fi capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele
activitati:
1.1. sa identifice si sa clasifice
materiale din natura si materiale
sintetice în functie de
caracteristicile lor
- observatii privind caracteristicile materialelor
identificate;
- exercitii de alegere a mostrelor de fire (lâna, P.N.A.,
bumbac, matase, sfoara) dintr-un grup de materiale date;
1.2. sa aplice tehnici de prelucrare a
materialelor utilizând instrumente
si ustensile adecvate
- exercitii de aranjare a compozitiilor decorative:
a) simetric, b) asimetric;
- exercitii de decupare dupa contur, lipire, rupere;
- activitati practice de realizare a unor compozitii si jucarii
simple din fire;
1.3. sa se familiarizeze cu modalitati
de îngrijire a animalelor de casa
sau de curte
- utilizarea sabloanelor;
- activitati de decupare;
- discutii despre moduri de îngrijire a animalelor
domestice.
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
2.1. sa sesizeze diferentele dintre
diverse tipuri de compozitii
decorative
- observare dirijata si explicatii pe marginea unor
compozitii decorative simetrice;
2.2. sa îmbine în mod adecvat tehnicile
de realizare a unor produse simple
si/sau complexe
- activitati practice de realizare a unor produse simple;
- activitati practice de realizare, a unor compozitii si
jucarii, combinând materialele si tehnicile învatate;
2.3. sa aprecieze intuitiv calitatea unor
materiale folosite sau a unui
produs finit
- exprimarea orala, în cuvinte simple, a unor opinii relative
la produsele proprii sau ale altora.
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare în scopul realizarii unui produs
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
3.1. sa-si exprime parerile despre
modul în care se poate realiza un
produs dat sau o compozitie
- conversatii, explicatii vizând aplicarea ideilor personale
în realizarea unor compozitii în grup;
3.2. sa coopereze cu colegii dintr-o
echipa la realizarea unor produse
complexe
- realizarea unor produse în cadrul unei echipe;
- conversatii referitoare la produsele realizate.
ANEXA 5 la Ordinul Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului nr. 4686 / 05.08.2003
Abilitati practice – Clasa a II-a 8
4. Dezvoltarea simtului practic – gospodaresc si practic
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
4.1. sa descopere posibilitati de
utilizare a diverselor materiale
- activitati practice de realizare a produselor, combinând
materialele si tehnicile în functie de caracteristicile lor;
*4.2. sa gaseasca variante de realizare
a aceluiasi produs, cu tehnici si
materiale diferite si sa gaseasca
utilitate obiectelor realizate
- analiza mai multor posibilitati de realizare a aceluiasi
produs, comparând avantajele si dezavantajele diferitelor
optiuni;
4.3 sa-si dezvolte comportamente si
atitudini igienice corecte fata de
propria persoana si fata de alte
fiinte si obiecte
- activitati de îmbogatire a mediului înconjurator apropiat
(clasa, camera personala) cu lucrarile proprii;
4.4 sa-si dezvolte deprinderi practicgospodaresti
- exercitii de ordonare a obiectelor din clasa, dezvoltândusi
spiritul de ordine si de curatenie;
- exercitii de îngrijire a plantelor (si, eventual, a
animalelor) din clasa;
- conversatii, explicatii privind respectarea normelor
igienico-sanitare în situatiile impuse de activitatile rutinei
zilnice.
B. CONTINUTURILE ÎNVATARII
1. Activitati cu materiale din natura
· Grupare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare).
· Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare.
Subiecte orientative: picaturi de soare (petale de galbenele, frunze); garoafe; buchet din gradina
(petale de flori, frunze, seminte); covor de flori (petale de flori, frunze, seminte); iepurasul; pisica;
marul etc. (exercitii de umplere a unor contururi date cu seminte, puf de plopi sau papura);
fluierul (trestie sau soc); coronita de flori (flori, tulpini subtiri si rezistente); coliba de lemn
(crengute subtiri si groase); coliba de pietre (pietre de diferite marimi si culori).
2. Activitati cu materiale sintetice
2.1. Fire
· Însusiri, tehnici de lucru: rasucire, împletire în 3, 4 sau 8, taiere, lipire, înnodare, snuruire.
Subiecte orientative: martisorul (ata alba si rosie); tabloul (fire de diverse culori); ciucuri;
noduri; cordoane pentru papusi; bratara (fire împletite); bentita pentru gât (snur în 8); coarda;
biciul; frânghia; plasa pentru minge.
2.2. Hârtia
· Trasarea dupa sablon, decuparea dupa conturul trasat si lipirea.
Subiecte orientative: cercul si combinatii de cercuri; chenare din figuri geometrice; figuri
simetrice; pomii; pestisorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din povesti; ochelarii din
carton cu stelute, fluturi si flori; copacul "Palma"; palma cu figuri de animale sau de oameni tristi
si veseli; semaforul.
ANEXA 5 la Ordinul Ministrului Educatiei, Cercetarii si Tineretului nr. 4686 / 05.08.2003
Abilitati practice – Clasa a II-a 9
· Ruperea si mototolirea hârtiei creponate.
Subiecte orientative: margele din hârtie (colierul papusii); flori; ornamente pentru pomul de
iarna.
· Teserea cu benzi de hârtie.
Subiecte orientative: împletituri în doua, trei sau patru benzi; plasa sau sacosa; tesaturi din hârtie
cu ajutorul trusei speciale; covorasul.
· Confectionarea unor jucarii.
Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; palaria; tichia; cutia; ambalarea
unui cadou; clasoare; casuta din poveste; moara de vânt; sorcova.
· *Realizarea unor compozitii combinate (din diverse materiale).
Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii etc., din frunze, flori,
seminte; jucarii din ghinde, castane, coji de nuci, talas, frunze, flori presate, crengi, hârtie: trenul
cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.; podoabe pentru Craciun (seminte, fire de
rafie, carton); machete: Livada înflorita (plastilina, crengute uscate, floricele de porumb, sârma);
masca de carnaval (suport pânza groasa, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticla (sticla
plastic, fire pentru par, mustati, barba, hârtie colorata, acuarele); sticla îmbracata (sticla, snur
împletit în 4 sau 8, ac, ata); clama de par ornata cu papusi din fire; paiata (hârtie, carton, ata,
sârma); gondola; motive populare si ornamente pentru diverse obiecte; Lebada fermecata (carton,
staniol, ata); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile); tablouri lucrate în
mozaic din coji de oua; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul Barba-Cot (ou, pânza,
hârtie).
3. Gospodarie
· Pregatirea micului dejun: *prepararea unor sucuri naturale.
· Igiena îmbracamintei si a încaltamintei.
· *Îngrijirea animalelor de casa si curte.




ANEXA 3   la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198/ 01.11.2004
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM











PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A III-A





EDUCAŢIe plasticĂ

Aprobat cu ordin al Ministrului
nr. 5198 din 01.11.2004









Bucureşti, 2004


NOTA DE PREZENTARE
Prezentul document conţine programa şcolară a disciplinei Educaţie plastică pentru clasa a III-a, căreia îi sunt alocate 1-2 ore pe săptămână, în planul cadru de învăţământ.

Elementele de noutate ale prezentului curriculum vizează:
-                      asigurarea coerenţei longitudinale în raport cu programele şcolare de Educaţie plastică pentru clasele I – a II-a;
-                      asigurarea echilibrului între exprimarea plastică bi- şi tridimensională;
-                      asigurarea suportului intuitiv pentru abordarea elementelor de limbaj plastic, fără a se folosi denumirile ştiinţifice ale respectivelor categorii de conţinut;
-                      accentuarea aspectului de intenţionalitate în exprimarea plastică a elevilor;
-                      diversificarea tehnicilor specifice exprimării plastice, în cadrul sugestiilor privind activităţile de învăţare, în scopul aprofundării cunoştinţelor procedurale.

În acest context, cadrelor didactice le revine rolul de a adapta demersul didactic la particularităţile motivaţionale, intelectuale şi fizice ale fiecărui elev. Astfel, se va evita utilizarea temelor impuse, a demersurilor uniformizatoare. Evaluarea elevilor va include şi elemente de autoevaluare, creând astfel premisele pentru formarea competenţelor critice ulterioare.

 





obiective cadru

1.    Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice
2.    Analiza formelor, a culorilor şi  a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe imagini
3.    Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic
4.    Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice


CLASA a III-a
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1.     Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1.
să selecteze diverse materiale (culori de apă, tuşuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea utilizării acestora
-     exemplificarea utilizării diverselor materiale şi tehnici, pe reproduceri şi pe lucrări ale elevilor;
1.2.
să asocieze tehnici adecvate materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apă, tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.)
-     utilizarea diverselor materiale şi tehnici în compoziţii bidimensionale;
*1.3.
*să asocieze adecvat diferite tehnici de modelare, rezultatelor obţinute
-        exersarea utilizării tehnicilor şi a instrumentelor specifice modelajului.
2. Analiza formelor, a culorilor şi  a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe imagini

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1.


să compare culori sau grupe de culori, în funcţie de locul acestora în steaua culorilor
-     anticiparea rezultatelor amestecurilor culorilor între ele şi cu alb şi negru;

2.2.
să compare tonurile de gri, în funcţie de distanţa acestora faţă de alb şi faţă de negru 
-     exersarea obţinerii tonurilor de gri, prin haşurare cu creionul, pe teme liber alese;
*2.3.
*să asocieze forme, nuanţe, tonuri din natură cu imagini plastice
-     exersarea obţinerii de forme plastice sintetice corespunzătoare unor forme naturale.
3.   Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1.
să identifice în spaţiul înconjurător linii în diferite ipostaze
-     observarea liniei ca element constitutiv al universului vizual (contururi, fragmentări, intersecţii, contraste etc.);
3.2.
să valorifice ipostazele liniei în reprezentări grafice intenţionate
-     realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentări, zgârieri etc.;
3.3.
să sugereze forme familiare din natură cu ajutorul liniei
-     observarea structurii formelor naturale (elemente de morfologie vizuală;
-     exersarea transpunerii formelor naturale în structuri plastice expresive;
-     analiza structurilor plastice obţinute, din punct de vedere al mesajului artistic comunicat.
3.4.
să obţină pete picturale
-     exersarea obţinerii petei picturale, prin nuanţare cromatică, prin fluidizarea culorii sau prin texturare.
4.   Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1.
să compună spaţiul plastic valorificând potenţialul expresiv al dominantei cromatice, conform propriilor intenţii
-     compunerea suprafeţei plastice obţinând intenţionat o anumită dominantă
4.2.
să valorifice potenţialul constructiv al liniei în compunerea spaţiului plastic
-     organizarea suprafeţei sau a spaţiului plastic cu ajutorul liniei de construcţie;
4.3.
să realizeze compoziţii într-o dominantă cromatică intenţionată, folosind linia în diferite ipostaze şi pata picturală
-     identificarea unor moduri diferite de organizare a spaţiului plastic, pe reproduceri de artă şi pe lucrări ale elevilor;
4.4.
să organizeze spaţiul plastic liniar şi cromatic (cu accent pe tratarea picturală), *folosind forme din natură
-     realizarea de compoziţii după diferite sugestii tematice, folosind linii şi forme intenţionate, în diferite dominante  cromatice;
-     observarea raporturilor dintre forme geometrice şi forme din natură;
4.5.
să utilizeze criterii evaluative în analiza propriilor exprimări plastice şi a celorlalţi
-     dialog dirijat pe tema comunicării în limbaj plastic;
4.6.
*să modeleze forme din natură şi forme geometrice, sugerând relaţia dintre acestea
-     sugerarea raporturilor dintre forme geometrice şi forme din natură.
B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
·    Materiale de lucru şi folosirea lor (tehnici specifice artelor plastice)
·    Amestecurile culorilor (nuanţe şi tonuri)
·    Pata vibrată (picturală)
·    Linia ca element activ de construcţie a spaţiului plastic
·    *Forme naturale şi forme elaborate



Anexa nr. 2  la Ordinul ministrului educaţiei şi  cercetării nr. 3919 / 20.04.2005
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM









PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ


Aprobat prin  ordin al ministrului
Nr. 3919 & 20.04.2005















Bucureşti, 2005

NOTĂ DE PREZENTARE

Revizuirea programelor şcolare pentru clasele a III‑a şi a IV‑a, la nivelul ariei curriculare ”Tehnologii”, a avut în vedere racordarea, încă din învăţământul primar, a obiectivelor şi a conţinuturilor învăţării la cerinţele formulate pentru educaţia de bază. Se creează astfel premisele ca, pe parcursul şcolarităţii obligatorii, toţi elevii să dobândească un sistem de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini care să le faciliteze viitoarea integrare în viaţa socială şi profesională. Rezultatul este benefic atât pentru individ cât şi pentru societate.
Planurile‑cadru de învăţământ în vigoare cuprind Educaţia tehnologică ca disciplină de trunchi comun atât în învăţământul primar cât şi în cel gimnazial. Prin urmare proiectarea curriculum‑ului acestei discipline pentru cele două etape de şcolaritate impune asigurarea coerenţei orizontale şi verticale. Prin modificările pe care le aduce noul curriculum, comparativ cu cel anterior, s‑a avut în vedere asigurarea corelaţiei între ceea ce au învăţat elevii în clasele I ‑ a II‑a, la disciplina Abilităţi practice, şi ceea ce se urmăreşte prin noile programe şcolare de Educaţie tehnologică pentru clasele a V‑a – a VIII‑a. S‑a mai avut în vedere faptul că educaţia tehnologică are un caracter interdisciplinar.
Curriculum‑ul de Educaţie tehnologică pentru clasa a IV‑a conţine:
·      Obiectivele cadru;
·      Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare;
·      Conţinuturile învăţării;
·      Standardele curriculare pentru finele învăţământului primar, reprezentând reperele necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor învăţării la finele acestei etape a şcolarităţii obligatorii.
Care sunt schimbările?
-      extinderea ariei de cuprindere a obiectivului cadru 4 – „Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor” – pentru sporirea şi accentuarea componentei valoric‑atitudinale a disciplinei;
-      reformularea unor obiective de referinţă, pentru a exprima clar şi concret ce se aşteaptă ca elevul să ştie să facă, în progresie, de la o clasă la alta;
-      completarea şi diversificarea exemplelor de activităţi de învăţare – pentru a veni în sprijinul cadrului didactic în proiectarea, pregătirea şi desfăşurarea activităţii la clasă;
-      introducerea categoriei de conţinuturi ale învăţării ”Sugestii de produse ce pot fi realizate”, în locul categoriei ”Subiecte orientative” – pentru dezvoltarea creativităţii şi pentru valorificarea tradiţiilor şi a experienţelor pozitive locale.













OBIECTIVE CADRU


1.    Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile
2.    Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
3.    Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
4.    Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor

 



OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1.      Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
1.1
să observe relaţii între părţile componente ale unui sistem  familiar


-       identificarea relaţiilor dintre plantele şi animalele care trăiesc într-un anumit mediu de viaţă (terestru, acvatic), pentru a realiza albume, colaje etc., *pentru a reproduce condiţiile de viaţă în cazul amenajării unor acvarii/ terarii;
-     realizarea de colecţii diverse de mostre de roci, soluri dintr-un anumit areal, de plante şi componente ale acestora (rădăcini, tulpini, frunze, flori, seminţe), de esenţe lemnoase etc., din perspectiva investigării acestora în cadrul unităţilor tematice;
-     depozitarea colecţiilor în locuri special amenajate, etichetarea lor etc.;
-     observarea unor schimbări/ transformări în mediile de viaţă, în funcţie de felul  prin care omul acţionează asupra lor;
1.2
să combine tehnici şi instrumente variate în vederea îndeplinirii unui scop propus
-     folosirea corectă a tehnicilor: împletire manuală, cu croşetă sau andrele; cusut; *croitorie; folosirea corectă a tehnicilor legate de cultura plantelor *şi de creşterea animalelor; 
-     reprezentarea prin construcţii etc. a unor fenomene observate în mediu;
-     utilizarea unor instrumente (riglă gradată, ruletă, vase de capacităţi diverse, *cronometru, *termometre), în scopul determinării unor proprietăţi ale corpurilor/ fenomenelor investigate şi verificării propriilor estimări etc.;
-     exerciţii‑joc folosind tehnica TANGRAM (jocul celor şapte figuri geometrice);
*1.3
să utilizeze tehnicile învăţate în înfrumuseţarea mediului apropiat
-     înfrumuseţarea clasei, a şcolii şi a locuinţei personale.
2.      Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare
2.1
să creeze produse utile în viaţa de zi cu zi, după un plan stabilit, combinând tehnicile învăţate sau *alte tehnici

-     obţinerea de obiecte folosind tehnica Origami;
-     prezentarea sub formă de produs a observaţiilor experimentale realizate la ştiinţe, geografie etc.;
-     respectarea regulilor de protecţia muncii în timpul lucrului;
-     construirea unor instrumente de măsură simple, în scopul utilizării lor în activităţile obişnuite sau în investigaţii practice (balanţa, ceasul etc.);
-     elaborarea de proiecte simple pentru amenajarea unor spaţii, pentru realizarea unor obiecte de design vestimentar etc.;
-     proiectarea unor mijloace de transport pe apă, în urma studiului efectuat asupra condiţiei de plutire pe apă a unor corpuri din materiale diferite;
-       ameliorarea condiţiilor de cultivare a anumitor plante/ de creştere a anumitor animale, în urma observaţiilor asupra mediului;
-     construirea unui acvariu, terariu, răsadniţe/ sere pentru studiul modificărilor suferite de un animal/ plantă şi/ sau a influenţei factorilor de mediu;
2.2
să aprecieze calitatea unui produs finit, în funcţie de criterii date
-     analiza produsului obţinut, după criterii funcţionale, estetice şi economice.
3.      Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
3.1
să‑şi asume anumite roluri în proiectarea, executarea şi evaluarea unui produs

-     jocuri de rol;
-     identificarea conţinutului activităţilor ce urmează să se desfăşoare;
-     fixarea rolului în echipă în funcţie de interesele şi aptitudinile individuale;
-     analiza critică a produsului obţinut, în funcţie de efortul individual şi colectiv depus;
3.2
să manifeste iniţiativă în relaţiile interpersonale, în grupul de lucru în care îşi desfăşoară activitatea
-     aplicarea ideilor personale în realizarea de produse în cadrul unui grup.
4.      Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
4.1
să rezolve probleme practice din realitatea cotidiană, utilizând tehnicile învăţate

-     repararea unor obiecte;
-     întreţinerea rechizitelor şcolare, a mobilierului clasei etc.;
-     derularea de proiecte integrate, urmărind educaţia pentru calitate;
*4.2
să folosească în mod economic resursele (timp, spaţiu, instrumente de lucru, resurse umane) pentru realizarea unei sarcini
-     realizarea de miniproiecte în care elevii să îmbine cunoştinţele dobândite;
-     estimarea costurilor unor produse pe care ar dori să le realizeze;
4.3
să contribuie, prin activităţi practice, la prevenirea poluării mediului în care trăiesc
-     realizarea unor albume, postere, colaje, machete etc. reflectând observaţii proprii, din perspectiva investigării unor surse de deteriorare a mediului apropiat, a risipei de resurse naturale, a colectării deşeurilor etc.;
-     *organizarea unor concursuri de colaje având ca subiect  modificările unui areal sub influenţa omului, efectele nocive ale acţiunilor sale, ale poluării asupra mediului şi asupra vieţii sale;
-     adoptarea unor reguli de conduită faţă de mediu, prin amenajarea şi întreţinerea spaţiului verde din curtea şcolii/ acasă (balcon, grădiniţă), îngrijirea plantelor şi/ *sau animalelor de la colţul viu al clasei, colectarea şi depozitarea deşeurilor dintr-un anumit areal etc.;
-     *organizarea unui concurs de proiecte (compoziţii pe teme ştiinţifice, postere, planşe, materiale publicitare, machete etc.) privind efecte nocive ale mediului asupra propriului organism, din perspectiva popularizării în colectivitate, informării responsabililor locali etc.

 



CONŢINUTURI

1.      Elemente de proiectare a activităţii
-        planul de lucru pentru realizarea unui produs;
-        reguli de protecţia muncii şi de igienă a muncii;
-        desenul (schiţa) produsului.
2.      Activităţi cu materiale  naturale şi/sau prelucrate
-        tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile;
-        tehnici de prelucrare a lemnului;
-        *tehnici de prelucrare a argilei;
-        cultura plantelor – tehnici simple de cultivare şi îngrijire.
3.      Activităţi cu materiale  obţinute prin prelucrare
Hârtia
-        tehnica TANGRAM (construirea figurilor, folosind pătratul împărţit în şapte figuri geometrice);
-        tehnica Origami;
-        tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile
Mase plastice
-        tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile
-        construcţii din mase plastice.
Fire şi materiale textile
-        cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcţie de tradiţia zonei);
-        *noţiuni de croitorie: aşezarea şi fixarea tiparului pe material; trasarea conturului după tipar (şablon); decuparea după contur (croirea după tipar); asamblarea materialelor textile croite prin însăilare.
4.      Gospodărie
Reţete simple
-        salate de legume, fructe etc.;
-        *pregătire pentru drumeţie: aranjarea rucsacului, folosirea sacului de dormit, instalarea cortului etc.
-        îngrijirea animalelor de apartament / casă – tehnici specifice diverselor animale.

Sugestii de produse ce pot fi realizate
-        obiecte de design interior: rame, tablouri, panouri decorative, colaje pentru sala de clasă, şcoală sau camera proprie etc.;
-        obiecte de design vestimentar: batic, cravată, cordon etc.;
-        obiecte specifice sărbătorilor, în funcţie de anotimpuri: Crăciun, Paşti etc. (se vor urmări şi valorifica tradiţiile locale);
-        obiecte de uz personal: suport pentru creioane, cutii de diferite forme şi mărimi, clasor, semn de carte, ramă orar;
-        jocuri şi jucării, mini‑machete etc.;
-        mecanisme simple realizate din LEGO;
-        obiecte din materiale refolosibile (resturi textile, plastice); vezi Ghid de aplicare a programei şcolare de Abilităţi practice şi Educaţie tehnologică.




STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

la sfârşitul învăţământului primar

OBIECTIV CADRU
STANDARD
Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile
S1.     Aplicarea corectă a tehnicilor de lucru cu materiale diverse.
Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
S2.     Întocmirea unui plan de lucru în vederea obţinerii unui produs
S3.     Selectarea materialelor şi a ustensilelor în funcţie de scopul urmărit.
S4.     Respectarea etapelor de realizare în confecţionarea unor produse simple.
S5.     Aprecierea unui produs în funcţie de diferite criterii.
Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
S6.     Realizarea unei părţi dintr‑un întreg ce urmează a fi asamblat în cadrul grupului.
Dezvoltarea simţului practic, estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor
S7.     Confecţionarea de produse utile şi de calitate, ce pot fi valorificate în viaţa de zi cu zi.
S8.     Demonstrarea unei conduite responsabile faţă de mediu.



Anexa nr. 2  la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 /  20.04.2005
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM











PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IV-A





EDUCAŢIe plasticĂ

Aprobat cu ordin al ministrului
nr. 3919 / 20.04.2005







Bucureşti, 2005



NOTA DE PREZENTARE
Prezentul document conţine programa şcolară a disciplinei Educaţie plastică pentru clasa a IV-a, căreia îi sunt alocate 1-2 ore pe săptămână, în planul cadru de învăţământ.

Elementele de noutate ale prezentului curriculum vizează:
-                      asigurarea coerenţei longitudinale în raport cu programele şcolare de Educaţie plastică pentru clasele I – a III-a;
-                      asigurarea echilibrului între exprimarea plastică bi- şi tridimensională;
-                      asigurarea suportului intuitiv pentru abordarea elementelor de limbaj plastic, fără a se folosi denumirile ştiinţifice ale respectivelor categorii de conţinut;
-                      accentuarea aspectului de intenţionalitate în exprimarea plastică a elevilor;
-                      diversificarea tehnicilor specifice exprimării plastice, în cadrul sugestiilor privind activităţile de învăţare, în scopul aprofundării cunoştinţelor procedurale.

În acest context, cadrelor didactice le revine rolul de a adapta demersul didactic la particularităţile motivaţionale, intelectuale şi fizice ale fiecărui elev. Astfel, se va evita utilizarea temelor impuse, a demersurilor uniformizatoare. Evaluarea elevilor va include şi elemente de autoevaluare, creând astfel premisele pentru formarea competenţelor critice ulterioare.

 


OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1.     Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1.
să utilizeze conştient diverse materiale (culori de apă, tuşuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vederea obţinerii unor rezultate anticipate
-     identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment practic;
1.2.
să utilizeze tehnicile specifice materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apă, tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.)
-     identificarea unor tehnici adecvat utilizate, pe reproduceri de artă şi pe lucrări ale elevilor;
1.3
*să diversifice gama de tehnici de modelare utilizate, în funcţie de rezultatele intenţionate
-     investigarea rezultatelor obţinute prin diversificarea  tehnicilor  de modelare.

2. Analiza formelor, a culorilor şi  a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe imagini

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
2.1.
să compare rezultatele amestecurilor cromatice şi acromatice, din punct de vedere al tehnicii utilizate
-     observarea diversităţii de rezultate ale amestecării culorilor, în relaţie cu tehnica utilizată;
-     exersarea obţinerii amestecurilor cromatice şi acromatice, în diverse tehnici şi cu diverse materiale;
2.2.
să selecteze dominante cromatice, culori sau dominante cromatice, în vederea folosirii unor tehnici sau a unor combinaţii de tehnici, în funcţie de rezultatul proiectat
-     compararea posibilităţilor de realizare a amestecurilor, în funcţie de materialele şi de tehnicile utilizate;
2.3.
să selecteze culori, nuanţe şi tonuri, în vederea obţinerii de dominante cromatice
-     exersarea obţinerii de dominante cromatice;
*2.4.
să integreze în imagini plastice diverse forme din natură
-     sintetizarea unor forme din natură în forme plastice, liniare, cromatice sau  modelate.
3.   Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1.
să identifice elemente de limbaj plastic, în diferite ipostaze (puncte, linii, pete cromatice şi valorice, forme)
-     observarea elementelor de limbaj plastic ca elemente constitutive ale universului vizual;
3.2.
să genereze puncte, linii, pete cromatice şi acromatice şi forme expresive
-     obţinerea de elemente de limbaj., prin diverse tehnici şi în diverse materiale, în cadrul unor activităţi individuale şi de grup;
3.2.
să valorifice ipostazele elementelor de limbaj plastic, în reprezentări expresive intenţionate
-     realizarea de figurări, cu ajutorul elementelor de limbaj plastic, după natură şi imaginate;
*3.4.
să exprime clar şi coerent un mesaj intenţionat, valorificând integrat caracteristicile elementelor de  limbaj plastic
-     exersarea obţinerii de expresivităţi, prin combinarea elementelor de limbaj plastic. 
4.   Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1.
să compună spaţiul plastic valorificând potenţialul expresiv al elementelor de limbaj plastic, conform propriilor intenţii
-     compunerea suprafeţei plastice cu ajutorul elementelor de limbaj plastic;
4.2.
să valorifice ipostazele elementelor de limbaj plastic, în reprezentări expresive intenţionate
-     realizarea de figurări după natură şi imaginate, utilizând elemente de limbaj plastic;
4.3.
să realizeze compoziţii într-o dominantă cromatică intenţionată
-     identificarea unor moduri diferite de organizare a spaţiului plastic şi a dominantelor cromatice utilizate, pe reproduceri de artă şi pe lucrări ale elevilor;
4.4.
să organizeze spaţiul plastic liniar şi/sau cromatic, cu accent pe valoarea expresivă a dominantei cromatice
-     realizarea de compoziţii după diferite sugestii tematice, folosind linii şi forme plastice intenţionate, în dominante  cromatice;
4.5.
să aprecieze modul de utilizare a elementelor de limbaj plastic, în propriile lucrări şi în lucrările celorlalţi
-     dialog dirijat pe tema comunicării în limbaj plastic;
*4.6.
să modeleze forme tridimensionale, care să exprime clar mesajul intenţionat  
-     sugerarea ideilor şi a sentimentelor cu ajutorul formelor tridimensionale.
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
·    Materiale de lucru şi folosirea lor (tehnici specifice artelor plastice)
·    Amestecurile cromatice şi acromatice. Dominanta cromatică
·    Elemente de limbaj plastic: punctul, linia, pata cromatică şi acromatică, plată şi vibrată, forma
·    *Forme naturale şi forme elaborate în compoziţia plastică
·    Potenţialul expresiv al elementelor de limbaj plastic, în comunicarea vizuală


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
la finele învăţământului primar

Obiectiv cadru
Standard
1.
Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice
S1.     Selectarea tehnicilor şi a materialelor necesare pentru realizarea unei compoziţii plastice cu mesaj intenţionat.
S2.     Aplicarea unor tehnici specifice artelor plastice, în funcţie de rezultatul planificat şi de condiţiile concrete de realizare.
2.
Analiza formelor, a culorilor şi  a amestecurilor acestora, în mediul înconjurător şi pe imagini
S3.     Identificarea culorilor şi a amestecurilor acestora, pe reproduceri de artă şi în natură.
S4.     Localizarea culorilor şi a amestecurilor acestora pe cercul cromatic.
S5.     Descrierea formelor identificate pe reproduceri de artă şi în natură, din punct de vedere al expresivităţii şi al potenţialului decorativ al acestora.
3.
Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic
S6.     Recunoaşterea unor elemente de limbaj plastic, pe lucrări ale elevilor şi pe reproduceri de artă.
S7.     Generarea elementelor de limbaj plastic în exerciţii dirijate.
S8.     Realizarea tonurilor din amestecul culorii cu alb sau negru.
S9.     Realizarea de dominante cromatice, folosind culori şi amestecurile acestora.
4.
Exprimarea prin şi despre compoziţii plastice
S10.  Organizarea intenţionată de compoziţii, cu ajutorul elementelor de limbaj plastic.
S11.  Realizarea de compoziţii pe o temă dată, organizând intenţionat spaţiul plastic, folosind potenţialul expresiv al liniilor şi al culorilor.
S12.  Formularea de opinii argumentate referitoare la propriile compoziţii plastice (claritatea mesajului intenţionat, ipostaze ale elementelor de limbaj plastic folosite sau dominanta cromatică, sau amestecuri cromatice şi acromatice folosite).




Anexa 3  la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198 / 01.11.2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI cercetării
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM







PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA  A III-A 
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
Aprobat prin Ordin al Ministrului
Nr. 5198 /  01.11.2004






Bucureşti, 2004


NOTĂ DE PREZENTARE

            Revizuirea programelor şcolare pentru clasele a III-a – a IV-a, la nivelul ariei curriculare „Tehnologii”, a avut în vedere racordarea, încă din învăţământul primar, a obiectivelor şi a conţinuturilor învăţării la cerinţele formulare pentru educaţia de bază. Se creează astfel premisele ca, pe parcursul şcolarităţii obligatorii, toţi elevii să dobândească un sistem de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini care să le faciliteze viitoarea integrare în viaţa socială şi profesională. Rezultatul este benefic atât pentru individ cât şi pentru societate.
Planurile-cadru de învăţământ în vigoare cuprind Educaţia tehnologică ca disciplină de trunchi comun  atât în învăţământul primar cât şi în cel gimnazial. Prin urmare proiectarea curriculum-ului acestei discipline pentru cele două etape de şcolaritate impune asigurarea coerenţei orizontale şi verticale. Prin modificările pe care le aduce noul curriculum, comparativ cu ce anterior, s-a avut în vedere asigurarea corelaţiei între ceea ce au învăţat elevii în clasele I – a II-a, la disciplina Abilităţi practice, şi ceea ce se urmăreşte prin noile programe şcolare de Educaţie tehnologică pentru clasele a V-a – a VIII-a. S-a mai avut în vedere faptul că educaţia tehnologică are un caracter interdisciplinar.
Curriculum-ul de Educaţie tehnologică pentru clasele a III-a – a IV-a continuă din punct de vedere structural  programele şcolare de Abilităţi practice pentru clasele I – a II-a, conţinând:
§  Obiective cadru, urmărite pe parcursul claselor a III-a şi a IV-a;
§  Obiective de referinţă însoţite de exemple de activităţi de învăţare,  prezentate pentru fiecare an de studiu;
§  Conţinuturi ale învăţării, prezentate pentru fiecare an de studiu;
§  Standarde curriculare, ca repere necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor învăţării la finele învăţământului primar.
Care sunt schimbările?
·        extinderea ariei de cuprindere a obiectivului cadru 4Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor, pentru sporirea componentei valoric-atitudinale a disciplinei;
·        reformularea unor obiective de referinţă, pentru a exprima clar şi concret ce se aşteaptă ca elevul să ştie să facă, în progresie, de la o clasă la alta;
·        completarea şi diversificarea exemplelor de activităţi de învăţare, pentru a veni în sprijinul cadrului didactic în proiectarea, pregătirea şi desfăşurarea activităţii la clasă.
·        introducerea categoriei de conţinuturi ale învăţării „Sugestii de produse ce pot fi realizate”, în locul categoriei „Subiecte orientative”, pentru dezvoltarea creativităţii şi pentru valorificarea tradiţiilor şi a experienţelor pozitive locale.










I. Obiective cadru
1.       Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile
2.       Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple
3.       Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs
4.       Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural, ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor

CLASA a III-a

A.    OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1.   Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1.
să stabilească asemănări şi deosebiri între corpuri din mediul apropiat, pe baza unor observaţii proprii

-    colectarea de corpuri / materiale din mediul apropiat,  după caracteristici comune (aspect, elasticitate, duritate, densitate etc.), pentru a fi folosite în confecţionarea unor produse utile  în activitatea zilnică;  
-    observarea caracteristicilor materialelor care fac parte din aceeaşi categorie (lemn de fag- stejar- brad etc.; hârtie glasată-creponată-carton-calc-hârtie reciclată etc.);
-    compararea însuşirilor corpurilor / materialelor naturale sau prelucrate (culoare, formă,  rugozitate, rigiditate, greutate, compresibilitate, sunete produse etc.);
-    identificarea unor corpuri / materiale care sunt potrivite / nepotrivite, utilizării în activităţile legate de şcoală,  joacă etc.;
1.2.
să prelucreze materiale folosind ustensile  adecvate  şi tehnici variate
-    observarea ustensilelor / instrumentelor specifice prelucrării diferitelor materiale, în cadrul unor vizite organizate la “Fabrica de pâine”, ”Fabrica de confecţii”, “Fabrica de mase plastice” etc. (în funcţie de specificul zonei şi resursele locale);
-    alcătuirea unor fişe cu corespondenţe între materialul prelucrat şi instrumentele folosite pe etape, pentru a ajunge la rezultatul dorit;
-    folosirea corectă a unor tehnici de lucru: împletire manuală, *cu croşeta sau andrelele;   cusături utilitare (coaserea nasturilor la haine, a tivului etc.); înnodare; şnuruire; *tehnici de cultură a plantelor (în “Grădina cu flori”,  “Grădina de legume”, “Grădina din balcon”, “Colţul viu al clasei”) etc.;
1.3
să utilizeze produse alimentare, în condiţii adecvate de igienă
-    definirea în termeni accesibili a noţiunilor “consumator”, “termen de valabilitate”, “aliment nealterat / alterat”;
-    identificarea procedeelor   folosite pentru păstrarea igienei în alimentaţie: citirea termenului de valabilitate de pe produse, păstrarea acestora în condiţii corespunzătoare etc.;
-    respectarea normelor de protecţie şi prevenirea unor accidente, în cazul folosirii frigiderului;
-    prezentarea importanţei alimentelor;
-    identificarea consecinţelor negative ce pot apărea ca urmare a nerespectării normelor de igienă în alimentaţie.

2.   Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1.
să alcătuiască un plan de lucru pentru a realiza un produs
-    dialog dirijat pe tema necesităţii de a alcătui un plan înainte de realizarea oricărui produs (evidenţierea consecinţelor care apar ca urmare a nerespectării etapelor parcurse pentru obţinerea unui produs);
-    selectarea celor mai potrivite materiale şi instrumente, în funcţie de scopul urmărit;
-    descrierea acţiunilor  desfăşurate în cadrul fiecărei etape a realizării unui produs;
-    ordonarea logică a  etapelor unei activităţi (scopuri, mijloace, dificultăţi, rezultate, consecinţe etc.), din perspectiva planificării unei activităţi proprii (realizarea unui produs necesar în viaţa de zi cu zi);
2.2
 să confecţioneze produse utile, folosind materiale şi tehnici variate

-    realizarea unor compoziţii decorative pentru design interior, a unor colaje, accesorii de vestimentaţie etc., prin tehnicile: împletire manuală, *cu croşeta sau andrelele, cusături utilitare, înnodare, şnuruire, *cusături decorative  sau alte tehnici etc.;
-    realizarea de jucării muzicale;
-    realizarea unor produse adecvate sărbătorilor specifice (locale), în funcţie de anotimp;
-    reprezentarea sub formă de colaj a unor fragmente sugestive din textele literare studiate;
-    completarea portofoliului cu desene, colaje, scheme, *tabele, *grafice despre: schimbări ale propriului corp de-a lungul unei perioade de timp; fenomene şi procese naturale, observate de-a lungul unui interval de timp; schimbări observate în viaţa unei plante sau a unui animal din mediul apropiat etc.;
-    reprezentarea prin  colaje, mini-machete etc. a unor fenomene naturale observate în mediu, în scopul participării la concursuri, expoziţii, întâlniri cu oameni de ştiinţă etc.;
-    *descoperirea de modele (teme) noi prin combinarea tehnicilor învăţate şi a materialelor din natură şi sintetice;
2.3.
să aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul iniţial
-    exprimarea unor opinii privind produsele proprii sau ale altora, după criterii funcţionale şi estetice.




3.   Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1.
să realizeze produse colective
-    desfăşurarea de activităţi în echipă / grup,  pentru realizarea unor proiecte, construcţii, *mini-machete, etc., folosind tehnici de lucru învăţate şi materiale diverse;
-    asamblarea produselor parţiale în vederea obţinerii unui produs final al grupului;
3.2.
să-şi asume responsabilităţi în activitatea de grup
-    stabilirea regulilor de desfăşurare a activităţilor în grup şi a responsabilităţilor fiecărui membru al grupului.
4.   Dezvoltarea simţului practic, a celui estetic şi a responsabilităţii pentru modificarea mediului natural,          ca răspuns la nevoile şi dorinţele oamenilor.

Obiective de referinţă
Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1.
să valorifice experienţa pozitivă locală în activităţile de prelucrare a mediului
-    exerciţii-joc de analiză a unui produs, după criterii practice şi estetice;
-    confecţionarea unor produse utile şi de bun gust, valorificând tradiţiile locale;
-    *derularea de proiecte integrate, urmărind educaţia pentru calitate;
-    exerciţii de identificare a cât mai multe posibilităţi  de utilizare pentru obiectele realizate;
-    *analiza poveştilor de succes din comunitate, pentru evidenţierea deprinderilor şi atitudinilor de care ar trebui să dispună un întreprinzator de succes (educaţia antreprenorială);
4.2
 să descopere soluţii de valorificare optimă a materialelor refolosibile în combinaţie cu alte materiale
-    realizarea schematică sau sub formă de povestire a drumului pe care un produs natural îl parcurge până devine deşeu;
-    selectarea în recipiente separate a unor materiale (hârtie, sticlă, plastic, lemn, fier etc.), pentru a fi  reutilizate/ reciclate, asamblate în construcţii, machete, ornamente etc.;
-    organizarea unor concursuri, carnavaluri, expoziţii, cu obiectele realizate din materiale reciclabile;
*4.3
  identifice surse de poluare, care pot afecta calitatea vieţii, atunci când omul modifică mediul
-    *definirea în termeni accesibili a noţiunii de “poluare”;
-    *exemplificarea, cu ajutorul mijloacelor mass-media, a modurilor de poluare şi a măsurilor care ar trebui întreprinse pentru stoparea acestora;
-    *vizitarea localităţii şi identificarea surselor de poluare;
-    *popularizarea în cadrul revistei şcolii sau a ziarului comunităţii locale a experienţelor pozitive trăite de elevi privind grija faţă de mediu.
B.   Conţinuturile învăţării
1. Elemente de proiectare a activităţii: planul de lucru pentru realizarea unui produs
2.   Activităţi cu materiale din natură
·    tehnici combinate: decupare, rupere, împletire, lipire, vopsire, înnodare, şnuruire, *realizare de aranjamente florale
·    *cultura plantelor- tehnici simple de cultivare şi îngrijire
3.   Activităţi cu materiale sintetice
      3.1. Hârtia
·    tehnici combinate: trasarea unui contur, decuparea, lipirea, ruperea, îndoirea
3.2. Materiale plastice
·    însuşiri ale materialelor plastice
·    construcţii din material plastic: cu piese existente în comerţ şi din materiale refolosibile
3.3. Fire şi materiale textile
·    însuşiri ale firelor şi materialelor textile
·    cusături utilitare (tiv, nasturi)
·    tehnici combinate: înnodare, şnuruire, împletire manuală  
·    *tehnici: *cusături decorative (puncte de cusături la alegere, în funcţie de tradiţia zonei) ; împletire cu croşeta sau andrelele
4. Activităţi desfăşurate în gospodărie
      4.1 Norme de protecţie a consumatorului
  • citirea datei de fabricaţie şi a termenului de valabilitate de pe ambalaj
  • verificarea integrităţii ambalajului şi a calităţii produsului
  • folosirea aparatelor electrocasnice
      4.2 Igiena alimentelor şi a alimentaţiei
  • alimentele şi rolul lor
  • reguli de păstrare a alimentelor
  • reguli pentru o alimentaţie sănătoasă
     *4.3 Reţete simple
  • sucuri din fructe şi legume
  • pregătirea unui platou cu aperitive
5. Evaluarea produselor realizate: criterii funcţionale şi estetice

C. Sugestii de produse ce pot fi realizate:

  • obiecte de design interior: rama foto, rama tablou, vase pentru flori, *aranjamente florale, colaje pentru sala de clasă, şcoală sau camera proprie etc., *mileuri, şerveţele;
  • obiecte specifice sărbătorilor, în funcţie de anotimpuri: Crăciun, Paşti etc.- se vor urmări şi valorifica tradiţiile locale;
  • obiecte pentru uz personal: brăţară, şirag de mărgele, *bentiţa, plasa pentru minge, măşti pentru carnaval;
  • jocuri şi jucării etc.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu