Programa scolara de la invatamantul primar,pentru educatie muzicala

ANEXA 3   la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198/ 01.11.2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A III-A

EDUCAŢIe MUZICALĂ

Aprobat cu ordin al Ministrului

nr. 5198 din 01.11.2004

Bucureşti, 2004

NOTA DE PREZENTARE

Documentul de faţă reprezintă curriculum-ul de Educaţie muzicală pentru clasa III-a. Acesta are rolul de a regla activitatea cadrelor didactice care predau această disciplină  şi de a furniza informaţii privind ce anume se intenţionează să ştie şi să fie capabili să facă elevii la sfârşitul anului şcolar.

Scopul educaţiei muzicale constă în dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de receptare şi exprimare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale, în contexte de învăţare, care să permită manifestarea spontană, creativă a elevilor şi exprimarea preferinţelor acestora pentru audiere şi reaudiere.

            Noul curriculum continuă coerent curriculumul pentru clasele I şi a II-a, accentuând importanţa activităţilor concrete, a jocului, a mişcării, a obiectelor şi a instrumentelor care produc diverse sunete, pentru receptarea muzicii şi pentru exprimarea prin muzică. Un aspect pozitiv ce se poate remarca este acela că, prin sugestiile de activităţi de învăţare, se direcţionează schimbarea practicilor educaţionale în clasa de elevi, în sensul unei abordări didactice integrate a educaţiei muzicale.

           Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele psiho-motrice şi intelectuale.

           Educaţia muzicală se desfăşoară în două etape: etapa oral intuitivă (a prenotaţiei), în care muzica se învaţă exclusiv după auz, prin ascultare şi cântare, mişcare şi acompaniament ritmic de jucării sonore sau instrumente de percuţie, şi etapa notaţiei (a scris-cititului muzical), în care cunoaşterea şi aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizează în mod conştient. Acompaniamentul muzical şi ritmic este asigurat atât de învăţători, cât şi de elevi.

           Forma actuală a curriculum-ului de Educaţie muzicală reflectă adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare curriculară care au menirea să asigure coerenţa acestei discipline, principii care constituie, în fapt, dominantele noului curriculum.

            În acest context, documentul prezintă următoarea structură:

§  Obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul ciclului primar;

§  Obiective de referinţă însoţite de exemple de activităţi de învăţare, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  Conţinuturi ale învăţării, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii muzicale, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  Standarde curriculare ca  repere necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor învăţării la finele învăţământului primar.

NOTĂ:

Prezenta programă este valabilă şi pentru unităţile de învăţământ / clasele în care predarea se face în limbile minorităţilor naţionale. În activităţile de învăţare se poate valorifica material muzical, vocal şi instrumental, conform specificului naţional, atât în reproducerea cântecelor, cât şi prin audiţii.

obiective cadru

1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate  2. Exprimarea prin muzică

CLASA a III-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate 

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a, se recomandă următoarele activităţi:
1.1	să reproducă un repertoriu de cântece receptate după auz, respectând cerinţele unei emisii, intonaţii şi dicţii corecte	-    redarea fragmentară şi integrală, în colectiv, în grupuri mici şi individual, a unui repertoriu de 15-20 de cântece, cu ambitusul cuprins între do1-do2; -    exersarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie);
*1.2	să diversifice mişcările prin care evidenţiază elementele de limbaj muzical întâlnite în melodii	-    marcarea strofei şi a refrenului cântecului, prin respiraţie, prin mişcare şi prin modalităţile de interpretare armonico-polifonică (exemplu:solist-cor); -    exersarea prin joc a mişcării sugerate de ritm, mersul melodic, metru şi text, cântând sau audiind; -    recunoaşterea unor elemente de structură muzicală (început, sfârşit, repetiţii etc.), prin asocierea lor cu anumite mişcări corporale;
1.3	să diferenţieze auditiv şi în cântare calităţile sunetului muzical (înălţime, intensitate, durată şi timbru)	-     audierea comparată (prin jocuri) a unor: -    sunete emise de voci umane (adult-copil, bărbat-femeie); -    timbruri instrumente (pian, vioară); -     audierea comparată (prin jocuri) a sunetelor de intensităţi diferite: tare - mediu – încet; -    reproducerea vocală/cu jucării muzicale/cu bătăi din palme a unor onomatopee şi recitative/formule ritmice (două-patru măsuri); -    audierea comparată (prin jocuri) a unor intervale: ascendente-descendente, a mersului melodic ascendent şi descendent;
*1.4	să redea instrumental (blockflöte, xilofon, clape, instrumente specifice zonei etc.) sunete de înălţimi diferite şi melodii simple (din folclorul copiilor)	-      asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (4-5 sunete) -      redarea instrumentală a cântecelor învăţate vocal, în limitele sunetelor cunoscute, a duratelor de pătrime şi optime şi a pauzei de pătrime, în măsura de 2/4;
1.5	să identifice prin audiţie elemente de limbaj muzical (timbru, ritm, melodie)	-    sesizarea nuanţelor contrastante (tare-încet); -    sesizarea timbrurilor diferite (vocal-instrumental); -    sesizarea tempo-urilor contrastante (lent-repede);
1.6	să recunoască intuitiv muzica populară, respectiv muzica cultă, în cadrul audiţiilor	-    audierea unor piese folclorice variate: obiceiuri de iarnă, dansuri (înregistrări sau direct); -    audierea unor lucrări din creaţia cultă.

 2. Exprimarea prin muzică

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a, se recomandă următoarele activităţi:
2.1	să utilizeze nuanţa şi tempo-ul adecvate în interpretarea cântecelor din repertoriu, corelându-le cu conţinutul de idei al cântecului	-    cântarea cu nuanţa şi tempo-ul potrivite, în interpretarea vocală şi vocal-instrumentală individuală şi colectivă
2.2	să cânte la unison şi în aranjamente armonico-polifonice	-    cântarea vocală la unison, pe grupe (alternativ, în lanţ, în dialog), cu solist şi cor; -    cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând alternativ sau concomitent instrumentele melodice şi de percuţie alese;
2.3	să identifice în cântecele audiate specificul relaţiei dintre conţinutul de idei şi caracterul melodiei	-    stabilirea corespondenţelor între conţinutul de idei şi caracterul melodiei; -    diferenţierea tematică a cântecelor;
2.4	să cânte vocal, cu acompaniament instrumental realizat de către cadrul didactic	-    interpretarea cântecelor cu acompaniamentul instrumentului mânuit de cadrul didactic;
2.5	să acompanieze cântecele ritmic şi metric	-    acompanierea cu mişcări corporale (bătăi din palme, pe genunchi, pe piept, cu talpa pe podea, pocnind din degete) -    acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta); -    confecţionarea de jucării muzicale;
2.6	să îşi exprime argumentat preferinţa pentru anumite cântece, pentru un anumit gen de muzică	-    compararea cântecelor din repertoriu, alegerea cântecelor adecvate pentru diferite evenimente din viaţa clasei sau a şcolii, a celor preferate; -    dialog dirijat pe tema preferinţelor muzicale;
2.7	să redea prin onomatopee şi/sau prin sunete muzicale personaje literare, fenomene naturale etc.	-    crearea unui joc pe muzică, inspirat de conţinutul de idei, de caracterul melodiei, sau de anumite elemente de limbaj -    asocierea timbrului instrumental cu anumite personaje literare, cu fenomene din natură etc.;
*2.8	să improvizeze scurte melodii	-    improvizaţia melodică pe o temă muzicală  dată (2-4 măsuri).

 

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Cântarea vocală

-    deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)

-    deprinderi de cântare în colectiv

 

*Cântarea instrumentală

-    jucării muzicale

-    instrumente muzicale melodice şi de percuţie

 

Ritmul

Tactarea măsurii

Duratele de pătrime, optime, doime şi pauza de pătrime, structuri ritmice

Măsura de 2/4

 

Melodia

*Sunetele La, Sol, Mi, Do

Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)

Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii

*Improvizaţia melodică pe o temă muzicală dată

 

Timbrul

Sunete vocale-instrumentale

Vocea de adult şi de copil, vocea de bărbat şi de femeie

Solistul şi corul

Pianul, vioara

Genuri muzicale

Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul de stea.

Genuri muzicale de factură cultă: valsul, rapsodia.

Interpretarea

Procedee armonico-polifonice: grupe alternative, solist – cor, lanţ, dialog

Cântarea cu acompaniament

Cântarea vocal-instrumentală

Nuanţe: tare – încet – mediu

Tempo: repede – lent

Mişcarea pe  muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de

 caracterul muzicii¸ mişcarea de dans

Repertoriu de cântece (sugestii)                      

1. Cu mingea

2. Barza – ***

3. Melcul supărat - d.f.c.

4. Bondarul - Gr. Teodosiu

5. Foaie verde busuioc – I. D. Vicol

6. Săniuţa - I. D. Vicol

7. Mamei - Marţian Negrea

8. Cântă iar - I. D. Vicol

9. Glasul instrumentelor - Al. Husanide

10. Trec ostaşii - Ion Chioreanu

11. În pădure - ***

12. Primăvara a sosit - N. Oancea

13. Zidarul - C. Lungu

14. Iepuraş, drăgălaş - după Al. Voevidca

15. Dogarul - G. Breazul

16. Cântă iar în crânguri - Ion D. Vicol

17. Primăvara a sosit - N. Oancea

18. Mişcă vântul frunzele - D. Cuclin

19. Vulpea şi raţa - Gh. Mugur

20. Săniuţa - ***

21. Ceasul - Al. Voevidca

22. În clasă - Al. Voevidca

23. Glasul florilor - T. Vasilache

Audiţii muzicale (sugestii)

A. Vivaldi	-    Anotimpurile, fragmente
Leopold Mozart	-    Simfonia jucăriilor, fragmente
W. A. Mozart	-    Mica serenadă, fragmente
J. Haydn	-    Simfonia Ceasornicul, fragmente -    Simfonia Surpriza (p. 2), fragmente
R. Schumann	-    Scene pentru copii (pian), fragmente
F. Mendelssohn-Bartholdy	-    Uvertura la Visul unei nopţi de vară
G. Enescu	-    Rapsodia I şi II, fragmente; -    Suita Impresii din copilărie, fragmente
N. Rimski-Korsakov	-    Zborul cărăbuşului, fragmente
A. Dvorák	-    Humoresca, fragmente
Sabin Drăgoi	-    Divertisment rustic, fragmente

 

 

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

la sfârşitul ciclului primar

	Obiective cadru	Standarde
1	Valorificarea în practica muzicală vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate	S1.     Cântarea vocală în colectiv şi în grupe mici  a unui repertoriu de cântece pentru copii format din 10 cântece S2.     Citirea şi acompanierea unor cântece cu o problematică muzicală redusă
2	Exprimarea prin muzică	S3.     Interpretarea repertoriului în aranjamente simple armonico-polifonice, cu acompaniamente  ritmice, vocale şi vocal-instrumentale, sub formă de joc S4.     Transpunerea elementelor de limbaj muzical şi a propriilor trăiri în mişcarea corporală (liberă, dirijată, de dans)

Anexa nr. 2  la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 /  20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IV-A

EDUCAŢIe muzicală

Aprobat cu ordin al ministrului

nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

NOTA DE PREZENTARE

Documentul de faţă reprezintă curriculumul de Educaţie muzicală pentru clasa IV-a. Acesta are rolul de a regla activitatea cadrelor didactice care predau această disciplină  şi de a furniza informaţii privind ce anume se intenţionează să ştie şi să fie capabili să facă elevii la sfârşitul învăţământului primar.

Scopul educaţiei muzicale constă în dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de receptare şi de exprimare muzicală, prin activităţi practice de cântare (vocală şi instrumentală) şi prin audiţii muzicale, în contexte de învăţare care să permită manifestarea spontană, creativă a elevilor şi exprimarea preferinţelor acestora pentru audiere şi reaudiere.

Noul curriculum continuă coerent curriculumul pentru clasele I – a III-a, accentuând importanţa activităţilor concrete, a jocului, a mişcării, a obiectelor şi a instrumentelor care produc diverse sunete, pentru receptarea muzicii şi pentru exprimarea prin muzică. Concomitent cu activităţile de tip joc, receptarea şi reproducerea muzicii inclusiv cu ajutorul instrumentelor muzicale accesibile copiilor şi cadrelor didactice constituie un demers didactic dezirabil, prin care să fie atinse obiectivele prevăzute în programă. În acelaşi timp, utilizarea instrumentelor muzicale accesibile constituie o modalitate de a implica în activitatea specifică lecţiei de Educaţie muzicală a elevilor distoni.

În cadrul demersului evaluativ, va fi valorificată inclusiv participarea elevilor la activităţile artistice prilejuite de diferite evenimente laice şi religioase (serbări dedicate zilei şcolii, zilei învăţătorului, zilelor de naştere ale colegilor, cu ocazia Crăciunului etc.).

Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice în şcoala primară, dispune de valenţe formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele psiho-motrice şi intelectuale.

Forma actuală abordată în curriculumul de Educaţia muzicală reflectă adecvarea la nivelul ciclului primar a unor principii de proiectare curriculară care au rolul să asigure coerenţa acestei discipline, principii care constituie, în fapt, dominantele noului curriculum.

În acest context, documentul prezintă următoarea structură:

§  obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul ciclului primar;

§  obiective de referinţă însoţite de exemple de activităţi de învăţare, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  conţinuturi ale învăţării, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§  sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii muzicale, prezentate pentru fiecare an de studiu;

§   standarde curriculare, ca  repere necesare pentru construirea descriptorilor de performanţă în vederea evaluării rezultatelor învăţării la finele învăţământului primar.

NOTĂ:

Prezenta programă este valabilă şi pentru unităţile de învăţământ / clasele în care predarea se face în limbile minorităţilor naţionale. În activităţile de învăţare se poate valorifica material muzical, vocal şi instrumental, conform specificului naţional, atât în reproducerea cântecelor, cât şi prin audiţii.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.      Valorificarea în practica vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate 

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
1. 1	să reproducă un repertoriu de cântece receptate după auz sau descifrate cu ajutorul unui instrument muzical, individual şi colectiv	-     perfecţionarea deprinderilor de cântare în colectiv şi de tehnică vocală (emisie naturală, dicţie, respiraţie); -     redarea fragmentară şi integrală a cântecelor din repertoriul propus respectând intonaţia corectă (20-25 de cântece cu ambitusul do1-do2); -     cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;
1.2	să marcheze prin mişcare anumite elemente de limbaj muzical	-     exersarea prin joc a mişcării pe cântec (sugerate de text, de ritm şi de metru, de structura melodiei);
1.3	să diferenţieze intuitiv, în audiţie, elemente de limbaj muzical, corelându-le cu cele utilizate în practica muzicală de cântare	-     sesizarea timbrurilor diferite (orchestra, corul, pian, vioară, trompetă*, nai) cu sau fără acompaniament; -     audierea unor lucrări interpretate în nuanţe contrastante (tare-încet); -     audierea unor lucrări interpretate în tempo-uri contrastante (lent-repede); -     tactarea intuitivă a metrului binar şi ternar , cu ambele braţe (audiţie); -     reproducerea vocală, cu jucării muzicale, cu bătăi din palme, a unor ritmuri simple, onomatopee şi recitative/formule ritmice (două măsuri) – intuitiv sau prin citire ritmică; -     audierea unor lucrări cu caracter diferit;
1.4	să redea instrumental – blockflöte, xilofon, clape (nu pianul) – sau vocal sunete de înălţimi diferite şi melodii simple (din folclorul copiilor)	-     asocierea poziţiei mâinii pe instrument cu sunetul (6 sunete: la-sol-fa-mi-re-do); -     redarea instrumentală a cântecelor ce au melodia  în limitele sunetelor precizate, a duratelor de pătrime,  optime, doime şi doime cu punct, a pauzei de pătrime, în măsurile de 2/4  şi 3/4;
1.5	să diferenţieze, în cadrul audiţiilor de muzică populară, cântecul propriu-zis* , cântece de dans din zonă şi pe cele legate de obiceiurile de iarnă	-     audierea unor piese folclorice diferite: obiceiuri de iarnă, dansuri, cântecul propriu-zis. (înregistrări sau direct); -     delimitarea  pieselor specifice zonei; -     identificarea unor instrumente populare specifice zonei; confecţionarea acestora*; -     asocierea melodiilor populare cu anumite mişcări corporale; -     audierea unor lucrări din creaţia cultă; -     conştientizarea elementelor muzicale (început, sfârşit, repetiţii etc.);
1.7	să reproducă unele cântece populare accesibile	-     cântarea în colectiv a colindelor cunoscute în zonă;
1.8	să diferenţieze în cadrul audiţiilor unele lucrări de factură cultă	-     audierea unor menuete accesibile, de largă popularitate, comparativ cu valsul.

2.      Exprimarea prin muzică

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a, se recomandă următoarele activităţi:
2. 1	să interpreteze cântece din repertoriul pentru copii, adecvat conţinutului de idei şi caracterului acestora, fără a diminua spontaneitatea şi naturaleţea specifice copilului	-     cântarea colectivă, cu dinamica şi tempo-ul adecvate; -     alegerea şi motivarea interpretării unor cântece din categorii cunoscute, sugerate în repertoriu;
2. 2	să cânte în aranjamente armonico-polifonice simple	-     cântarea vocală, vocal-instrumentală şi instrumentală pe grupe (alternativ, în lanţ, în dialog); cu solist şi cor, cu ison ritmic*;
2.3	să îşi exprime argumentat preferinţa pentru anumite cântece, pentru o anumită modalitate de interpretare cu colectivul clasei, pentru o anumită muzică de audiat	-     clasificarea tematică şi compararea interpretării variate a cântecelor din repertoriu; -     alegerea cântecelor preferate; -     alegerea cântecelor pentru serbarea clasei;
2.4	să cânte cu acompaniament instrumental direct sau înregistrat	-     interpretarea cântecelor cu acompaniamentul instrumentului mânuit de cadrul didactic; -     interpretarea cântecelor cu „negative”;
2.5	să acompanieze cântecele, marcând simultan ritmul şi metrul	-     asocierea cu mişcări corporale; -     acompanierea cu jucării muzicale (toba, lemne, clopoţel, maracas, trianglu, tamburină, gong, castagneta); -     confecţionarea de jucării muzicale;
2.6	să interpreteze cântece vocal-instrumental	-     cântarea pe grupe (vocale şi instrumentale), utilizând instrumentul melodic ales, alternativ şi concomitent; -     interpretarea vocal-instrumentală cu acompaniamentul jucăriilor muzicale; -     interpretarea repertoriului selectat pentru formaţii muzicale (vocale, vocal-instrumentale sau instrumentale); -     aprecierea aportului individual la interpretarea colectivă; -     participarea la serbări;
2.7	să asocieze idei şi impresii sugerate de lecturi şi de imagini vizuale, cu muzica audiată	-     compunerea scrisă inspirată de conţinutul şi caracterul melodiei unui cântec; -     alegerea unui titlu pentru muzica audiată; -     descrierea unui personaj; -     realizarea unui desen ca tălmăcire vizuală a imaginilor auditive;
*2.8	să improvizeze spontan mici melodii, vocal sau instrumental	-     improvizaţia melodică la text dat sau creat (două măsuri).
		-

NOTĂ:             

Prezenta programă este valabilă şi pentru şcolile în care predarea se face în limbi ale minorităţilor naţionale.

Manualele pot conţine material vocal şi instrumental (exemple, repertorii de cântece, audiţii muzicale) conform specificului naţional.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Cântarea vocală

-    deprinderi specifice de cânt (emisia naturală, dicţia, respiraţia corectă)

-    deprinderi de cântare în colectiv

Cântarea instrumentală

-    jucării muzicale

-    instrumente muzicale melodice şi de percuţie

Ritmul

Duratele de pătrime, optime, doime, doime cu punct şi pauza de pătrime

Măsura de 2/4, 3/4

Melodia

Sunetele La, Sol, Fa, Mi, Re, Do

Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul, versul)

Elemente de construcţie a melodiei: început, sfârşit, repetiţii

*Improvizaţia melodică pe un text  dat, prin continuarea melodiei

Timbrul

Sunete vocale-instrumentale

Orchestra şi corul

Pianul, vioara, trompeta* şi naiul

Genuri muzicale

Genuri ale folclorului ocazional: colinda şi cântecul propriu-zis din zonă*

Genuri muzicale de factură cultă: menuetul, hora

Interpretarea

Procedee armonico-polifonice: solist – cor, lanţ, dialog, ison ritmic*

Cântarea cu acompaniament

Cântarea vocal-instrumentală

Nuanţe: tare – încet

Tempo: repede – lent

Mişcarea pe  muzică: liberă, ritmică, pe timpii măsurii, mişcarea de dans

1. Repertoriul de cântece (sugestii)

Ö         Drag mi-e jocul românesc – d.f.c.

Ö         Albă zăpadă

Ö         Nu lăsa pe mâine – E.Wiski

Ö         Dansul – E.Wiski

Ö         Cântecul tobei – Gherase Dendrino

Ö         De ziua mamei – Gh. Dăncuş

Ö         Căluşeii – Gr.Toedosiu

Ö         Porumbiţa – G.Breazul

Ö         Cocoşul – Marcel Botez

Ö         Cântec de toamnă - N.Lungu

Ö         Albină şi florile – Cameliu Graur

Ö         Mierla – cântec popular

Ö         Licuriciul – Şt. Andronic

Ö         Concertul – Tănase Constantinescu

Ö         Rândunica – Ion D. Vicol

Ö         Florile dalbe – după T. Popovici

Ö         Pârâiaş, pârâiaş – D. Cuclin

Ö         Omul de zăpadă – ***

Ö         Toba – ***

Ö         Sunt român – G. Breazul, N. Saxu

Ö         Voi i-aţi ascultat vreodată ? – Gh.Dumitrescu

Ö         Zidarul – C.Lungu

Ö         Pe baltă – ***

2. Audiţii muzicale (sugestii)

Ö         A. Vivaldi	– „Anotimpurile”, fragmente
Ö         Leopold Mozart	– Simfonia jucăriilor, fragmente
Ö         W. A. Mozart	– „Mica serenadă”, fragmente
Ö         J. Haydn	– Simfonia “Ceasornicul”, fragmente – Simfonia „Surpriza” (p. 2), fragmente
Ö         R. Schumann	– „Scene pentru copii” (pian), fragmente
Ö         F. Mendelssohn-Bartholdy	– Uvertura la “Visul unei nopţi de vară”
Ö         G. Enescu	– Rapsodia I şi II, fragmente – Suita “Impresii din copilărie”, fragmente
Ö         N. Rimski-Korsakov	– „Zborul cărăbuşului”, fragmente
Ö         A. Dvorák	– Humoresca, fragmente
Ö         Sabin Drăgoi	– Divertisment rustic, fragmente

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

Obiectiv cadru	Standard
1.      Valorificarea în practica muzicală vocală şi instrumentală a elementelor de limbaj muzical receptate	S1.     Cântarea vocală în colectiv şi grupe mici a unui repertoriu de cântece pentru copii (minimal) S2.     Tehnica instrumentală elementară de acompaniament şi de citire a unor cântece cu o problematică muzicală redusă
2.      Exprimarea prin muzică	S3.     Interpretarea repertoriului în aranjamente simple armonico-polifonice, cu acompaniamente ritmice, vocal şi vocal-instrumental, sub formă de joc S4.     Mişcarea pe muzica interpretată sau audiată