ePORTOFOLIU: Programa scolara de la invatamantul primar,pentru limba si literatura romana

                  MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
                          CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME SCOLARE REVIZUITE
                                     LIMBA SI LITERATURA ROMÂNA
                                             CLASELE I – A II-A
                                                                           Bucuresti, 2003


                                   Programa a fost aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei nr. 4686 / 05.08.2003
(Anexa 5).
Limba si literatura româna – Clasele I – a II-a 2
INTRODUCERE
               Debutul scolaritatii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din
perspective multiple: la nivelul curriculum-ului scolar, al gestiunii activitatii de învatare si de
predare si, nu în ultimul rând, al evaluarii.
               În situatia curriculum-ului scolar pentru Aria curriculara Limba si comunicare a fost
necesara operarea unor schimbari la nivelul obiectivelor de referinta pentru clasa I si a II-a în
vederea relaxarii ritmului de lucru, în special la clasa I, si a realizarii individualizarii demersului
didactic, astfel încât sa existe solutii profesioniste pentru nevoile de scolarizare impuse de
diferentele de vârsta cronologica, dar si de diferentele de dezvoltare psihologica si emotionala a
elevilor. Modificarilor realizate în cadrul obiectivelor de referinta li s-au adaugat altele la nivelul
activitatilor de învatare si al continuturilor, dictate de aceleasi necesitati constitutive. Toate
acestea determina, în mod firesc, anumite schimbari si în ceea ce priveste metodologia construirii
parcursului didactic, fara de care nu vom obtine rezultatele dorite. Semnalam, în cele ce urmeaza,
câteva aspecte ale acestor schimbari.
              Obiectivele de referinta au fost astfel reformulate încât sa creeze o harta echilibrata a ceea
ce însemna competenta de comunicare la aceasta vârsta. De asemenea, practicile didactice au
dovedit ca este necesar sa accentuam asupra elementelor de interactiune în grup, de cooperare,
mai curând (aparent) decât asupra achizitiei de noi cunostinte în plan lingvistic: de exemplu,
producerea unor enunturi corecte si operatiile de silabisire necesare perceptiei sunetelor vor fi
integrate în context si nu vor fi abordate ca operatii necesare în sine.
            Activitatile de învatare au fost selectate astfel încât sa fie de tip productiv si sa ofere o
motivatie intrinseca pentru învatare, sa aiba un sens pentru copil, altfel acestea vor fi
consumatoare de timp iar rezultatele vor fi de suprafata. Acestea au un statut orientativ,
Învatatorul nu este obligat sa le parcurga pe toate sau poate folosi alte exemple care i se par mai
potrivite pentru atingerea obiectivului propus.
               În cadrul continuturilor învatarii a fost redus numarul de cuvinte pe care elevii mici ar
trebui sa le poata citi, respectiv, scrie la sfârsitul fiecarui an scolar, deoarece capacitatea acestora
de concentrare asupra sensului enunturilor este limitata la aceasta vârsta. (De asemenea, copiii nu
trebuie solicitati sa scrie dupa dictare sau sa copieze texte atât în cadrul ariei Limba si comunicare
în cadrul altor arii curriculare). Continuturile referitoare la compunerea de texte au fost
recomandate pentru clasa a III-a, datorita gradului de dificultate pe care îl presupun
               Schimbarile facute în cadrul Arie Limba si comunicare vor fi sustinute prin introducerea
unor strategii cât mai diverse de predare/învatare, de o noua modalitate de organizare a timpului
scolar pe activitati monodisciplinare si transdisciplinare si de utilizarea unor instrumente adecvate
de evaluare.
Limba si literatura româna – Clasele I – a II-a 3
I. OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa

Limba si literatura româna – Clasa a II-a 5
CLASA I
A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa înteleaga semnificatia
globala a mesajului oral
- jocuri de executare a unor comenzi orale formulate de
învatator sau elevi;
- exercitii pentru demonstrarea întelegerii mesajului audiat,
prin apelare la alte modalitati de redare a acestuia (mima,
desen etc.);
- exercitii de mima, de sesizare a corespondentei
elementelor verbale cu cele non-verbale;
- exercitii de recunoastere a unor comunicari care nu se
potrivesc cu un mesaj audiat anterior;
- exercitii de recunoastere a unor momente din textul audiat,
pe baza unor imagini prezentate;
1.2. sa sesizeze intuitiv
corectitudinea unei propozitii
ascultate
- exercitii de selectare a propozitiei corecte din enunturi
realizate de elevilor;
- jocuri de ordonare logica a cuvintelor în propozitii;
- exercitii de perceptie fonica a intonatiei propozitiei
enuntiative si interogative (fara terminologie);
1.3. sa distinga cuvintele dintr-o
propozitie data, silabele dintrun
cuvânt si sunetele dintr-o
silaba
- exercitii de delimitare a cuvintelor în enunturi;
- exercitii de stabilire a pozitiei unui cuvânt într-o
propozitie;
- jocuri de ordonare logica a cuvintelor în propozitie;
- jocuri de identificare a pozitiei silabelor în cuvânt;
- exercitii de descoperire a unor cuvinte care sa înceapa, sa
contina sau sa se termine cu o silaba data;
- exercitii de distingere a sunetului initial, final sau din
interiorul unei silabe sau al unui cuvânt;
1.4. sa sesizeze sensul cuvintelor
într-un enunt dat
- jocuri de punere în corespondenta a unui cuvânt auzit cu
imaginea corespunzatoare;
- exercitii de eliminare a unui cuvânt care nu se potriveste ca
înteles cu celelalte dintr-o lista audiata;
1.5. sa manifeste curiozitate fata de
mesajele emise de diferiti
interlocutori în situatii de
comunicare concreta
- exercitii de ascultare a dialogurilor elev-elev, învatatorelev
pe teme familiare copiilor;
- jocuri de rol de tipul vorbitor-ascultator, vizând formarea
comportamentului de ascultator activ;
- simulari ale unor situatii concrete de comunicare pe teme
cotidiene concrete;
- jocuri de grup cu teme date.
2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
2.1. sa formuleze clar si corect
enunturi verbale potrivite unor
situatii date
- exercitii de alcatuire a unor enunturi, cu accent pe
pronuntia corecta, clara;
- exercitii de construire corecta a unor enunturi dupa
imagini, folosind cuvinte date, legate de o situatie creata;
- exercitii de reglare a tonului, volumului si a vitezei
vorbirii; exercitii de dictie;
Limba si literatura româna – Clasa a II-a 6
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
- exercitii de prezentare a unor obiecte, activitati familiare
copiilor;
- exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri;
- povestirea unor întâmplari personale ale copiilor;
- recitari, dramatizari, repovestiri;
- exercitii de formulare de întrebari în vederea clarificarii
unor nelamuriri legate de o cerinta data;
- exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri pe
marginea unui mesaj ascultat;
- exercitii pentru demonstrarea întelegerii mesajului audiat,
prin apelare la diferite modalitati de redare a acestuia
(repovestire, dramatizare, desen etc.);
2.2. sa integreze cuvintele noi în
enunturi
- jocuri didactice de sinonimie, antonimie, omonimie;
- exercitii de utilizare a cuvintelor noi în contexte adecvate;
- rebusuri, integrame, anagrame;
- jocuri pentru alcatuirea de propozitii continând cuvinte noi.
- exercitii de modificare a sensului unei propozitii prin
eliminarea, înlocuirea sau adaugarea unui cuvânt;
- exercitii de despartire a cuvintelor în silabe;
- exercitii de compunere a cuvintelor pornind de la o silaba
data;
- exercitii de dictie, framântari de limba;
- formularea unor propozitii alcatuite din cuvinte ce încep cu
acelasi sunet;
- exercitii de schimbare a sensului unui cuvânt prin
modificarea unui sunet sau a unei silabe;
- exercitii de înlocuire a unor cuvinte cu altele cu înteles
asemanator;
2.3. sa manifeste initiativa si interes
pentru a comunica cu ceilalti
- exercitii de dialog cu persoane diferite (folosirea
formulelor de adresare, salut, prezentare etc.)
- dialoguri pe teme cunoscute;
- simulari ale unor situatii de comunicare; jocuri de rol;
- activitati de exprimare a propriilor pareri în legatura cu
fapte, întâmplari cunoscute.
Limba si literatura româna – Clasa a II-a 7
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
3.1. sa identifice litere, grupuri de
litere, silabe, cuvinte si
enunturi în textul tiparit si în
textul scris de mâna
- exercitii de asociere a sunetului cu litera (grup de litere –
sunet);
- exercitii pentru largirea câmpului vizual prin identificarea
silabelor în structura cuvintelor si a cuvintelor în structura
propozitiei, recunoasterea unor cuvinte care se repeta întrun
text, recunoasterea unor modele repetitive etc.;
- exercitii de punere în corespondenta a cuvintelor cu
imaginile corespunzatoare;
- exercitii de citire selectiva;
- exercitii de citire la prima vedere, în contexte familiare, a
unor texte scurte (etichetele unor produse, indicatoare,
ecusoane, numele unor magazine etc.);
- exercitii de realizare a unor colaje, folosind decupaje de
texte si imagini (realizarea de afise publicitare, anunturi,
invitatii etc.);
3.2. sa sesizeze legatura dintre
enunturi si imaginile care le
însotesc
- exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri pe
marginea textului si a imaginilor care-l însotesc;
- exercitii de realizare a unor desene pornind de la enunturile
citite (si invers);
- exercitii de punere în corespondenta a cuvântului scris de
mâna sau de tipar cu imaginea;
- rebusuri în care cuvintele sunt reprezentate prin imagini;
- exercitii de anticipare a continutului unui text pe baza
ilustratiilor;
- exercitii de evidentiere a rolului ilustratiilor unor carti;
3.3. sa desprinda semnificatia
globala a unui text citit
- exercitii de tipul adevarat/fals;
- exercitii de citire selectiva;
- exercitii de stimulare a atentiei prin introducerea sau
eliminarea unor elemente din textul citit;
- exercitii de formulare de întrebari si raspunsuri pe
marginea textului citit;
3.4. sa citeasca în ritm propriu,
corect un text cunoscut
- exercitii de citire integrala a cuvintelor;
- exercitii de citire a unor texte cunoscute;
- exercitii de citire selectiva;
3.5. sa manifeste curiozitate pentru
lectura
- exercitii de acomodare cu cartea
- exercitii de observare a cartii, de orientare în pagina, de
respectare a directiilor de citire (de la stânga la dreapta, de
sus în jos);
- dialoguri despre carti, personaje din texte cunoscute,
despre biblioteci, librarii etc.;
- memorari de versuri, dramatizari;
- exercitii de prezentare a unor carti citite în particular;
- exercitii de initiere în citirea unor carti pentru copii,
adecvate vârstei.
Limba si literatura româna – Clasa a II-a 8
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei I elevul va fi
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
4.1. sa scrie corect litere, silabe,
cuvinte
- exercitii de trasare a elementelor grafice;
- exercitii de adoptare a pozitiei corecte si comode pentru
scris;
- exercitii de scriere a unor elemente grafice pregatitoare,
care sa faciliteze scrierea literelor si scriere în duct
continuu;
- exercitii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor si
propozitiilor;
4.2. sa scrie corect, lizibil si îngrijit
propozitii scurte;
- exercitii de scriere a literelor si a cuvintelor, respectând
forma, marimea lor;
- exercitii de încadrare corecta în pagina a textului (data,
alineat);
- exercitii de apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte;
- exercitii de scriere corecta a cuvintelor si propozitiilor;
exercitii de ordonare corecta a cuvintelor într-o
propozitie;
- exercitii joc de stabilire a acordurilor gramaticale;
- exercitii de corectare si autocorectare a greselilor de
exprimare;
- exercitii de alcatuire de propozitii folosind cuvinte date;
4.3. sa utilizeze conventii ale
limbajului scris (punctul, semnul
întrebarii, scrierea cu majuscula)
- exercitii de folosire a punctului, semnului întrebarii si a
scrierii cu majuscula;
- exercitii de plasare a semnelor de punctuatie într-un text;
- exercitii de copiere/transcriere a unor substantive proprii,
a unor propozitii enuntiative si a unor propozitii
interogative;
- dictari de cuvinte si propozitii;
4.4. sa manifeste interes pentru
exprimarea scrisa
- completarea de rebusuri;
- realizarea unor etichete care sa personalizeze clasa ori
lucrarile elevilor;
- expunerea tuturor lucrarilor, caietelor elevilor în vederea
încurajarii performantelor individuale.
B. CONTINUTURILE ÎNVATARII
1. Formarea capacitatii de citire/lectura
· Cartea – volum, coperte, foaie, pagina, numerotarea paginii, directii de orientare în pagina.
· Literele mici si mari ale alfabetului. Stabilirea ordinii de predare a literelor este la latitudinea
autorilor de manuale, în functie de metoda didactica abordata..
Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
· Citirea cuvintelor.
În perioada abecedara se vor utiliza progresiv cuvintele plurisilabice; spre sfârsitul perioadei se pot folosi si
cuvinte care contin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, ua. Se vor folosi numai cuvinte titlu..
· Citirea propozitiilor.
· Intonarea propozitiei interogative (fara terminologie).
· Citirea textelor.
Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei si valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot
utiliza texte literare, în proza sau în versuri, precum si texte non-literare, de mica întindere, pâna la 75 de
cuvinte, urmarind o crestere progresiva a numarului de cuvinte de la o lectie la alta. Acestia vor avea
libertatea de a decide cu privire la: structurarea si dispunerea în manual a unitatilor de continut din
programa; tratarea didactica originala a notiunilor din programa.
Limba si literatura româna – Clasa a II-a 9
2. Formarea capacitatii de comunicare
· Comunicarea orala
Comunicarea – schimb de informatii între oameni (dialoguri despre viata de scolar, despre familie,
despre mediul înconjurator etc.; participarea copiilor la activitati de grup, inclusiv la cele de joc, în
calitate de vorbitor si de ascultator).
Autorii de manual vor avea în vedere viziunea comunicativa promovata de programa, astfel încât notiunile sa
fie abordate functional si aplicativ, contribuind la structurarea unei comunicari corecte, eficiente si nuantate.
Vor fi preferate situatii de comunicare concrete si actuale pe baza unui suport vizual.
Formularea mesajului oral (aplicativ, fara teoretizari; în activitati de grup si individuale).
Cuvântul – element de comunicare. Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate (învatate si
prezentate de copii colegilor sau adultilor, în cadrul jocurilor sau al activitatilor de învatare).
Propozitia/enuntul - alcatuirea de propozitii/enunturi despre obiecte, fiinte, personaje din
povesti, aspecte ale vietii cotidiene, fapte, întâmplari din viata personala etc.).
Dialogul – convorbirea între doua sau mai multe persoane. Formulele elementare de initiere si
de încheiere a dialogului. Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala,
sa realizeze urmatoarele schimburi verbale:
- initierea sau încheierea unui schimb verbal;
- identificarea unei persoane sau a unui obiect;
- formularea unor întrebari si a unor raspunsuri;
- oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea membrilor familiei;
- oferirea unor informatii despre forma si despre utilitatea unor obiecte;
- exprimarea propriei pareri în legatura cu un fapt.
Pentru contextualizarea actelor de vorbire se recomanda:
- discutii libere despre jocuri, jucarii, filme de desene animate, filme pentru copii; despre
întâmplari si fapte din viata proprie, despre comportarea civilizata, despre mediul scolar,
despre regulile de circulatie rutiera, despre regulile de igiena sanitara, despre ocrotirea
mediului înconjurator etc.
· Comunicarea scrisa
Procesul scrierii
Organizarea scrierii. Elementele grafice utilizate în procesul scrierii, care faciliteaza însusirea
literelor si scrierea în duct continuu (linii, puncte, bastonate, zale, bucle, semiovale, ovale,
nodulete). Literele mari si mici ale alfabetului. Scrierea cuvintelor. Despartirea cuvintelor în silabe
(numai intuitiv, fara cunoasterea regulilor). Scrierea propozitiilor enuntiative si interogative.
Scrierea de mâna. Asezarea corecta în pagina (data, alineatul în scrierea propozitiilor, spatiul
dintre cuvinte).
Ortografia. Scrierea ortografica a cuvintelor. Scrierea cu litera mare la începutul propozitiei.
Scrierea cu litera mare a substantivelor proprii (fara referire la terminologia gramaticala).
Scrierea corecta a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Punctuatia. Folosirea corecta a semnelor de punctuatie: punctul, semnul întrebarii.
Pentru dictare se vor utiliza litere, silabe, cuvinte si propozitii (enuntiative si interogative) - max. 15 cuvinte.
Nu se vor utiliza texte în procesul scrierii.
Contexte de realizare
Copierea literelor, a cuvintelor, a propozitiilor. Scrierea dupa dictare.
3. Elemente de constructie a comunicarii
· Propozitia. Cuvântul. Silaba.
Notiunile nu vor fi definite, lucrându-se cu acestea în mod intuitiv (nu se vor folosi notiuni de genul sinonime,
antonime, omonime, propozitii enuntiative, exclamative, interogative, substantiv propriu etc.). În perioada
preabecedara, accentul se va pune pe comunicarea orala, folosindu-se pentru silabatie numai cuvinte
monosilabice, bisilabice si trisilabice, care nu vor contine diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin
grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
· Sunetele limbii române. Articularea vocalelor si consoanelor.
Nu se vor utiliza termenii de vocale si consoane.

Limba si literatura româna – Clasa a II-a 11
CLASA A II-A
A. OBIECTIVE DE REFERINTA1 SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE ÎNVATARE
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a II-a elevul va
fi capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa desprinda informatii de detaliu
dintr-un mesaj ascultat
- exercitii de dezvoltare a elementelor semnificative ale unui
mesaj ascultat prin apelare la diferite modalitati de redare a
mesajului, altele decât cuvântul;
- activitati în grup de confirmare, reprezentare a mesajului
audiat, selectarea si ordonarea unor ilustratii legate de
mesajul ascultat;
- ordonarea temporala a secventelor unui mesaj oral; exercitii
de identificare a cuvintelor, sensului expresiilor care
împiedica întelegerea mesajului audiat;
1.2. sa distinga sensul cuvintelor
într-un enunt
- exercitii joc de tipul: „La ce foloseste”, „Ce poti face cu ...?”
- exercitii de sesizare a înlocuirii a unor cuvinte cu altele cu
sens asemanator/opus;
- exercitii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin
raportare la context;
1.3. sa sesizeze intuitiv structurile
corecte sau incorecte dintr-un
enunt oral
- exercitii de identificare a greselilor de exprimare;
- exercitii de realizare a acordului dintre subiect si predicat,
dintre substantiv si adjectiv (fara a se mentiona terminologia
gramaticala);
1.4. sa semnaleze prin replici adecvate
întelegerea mesajului
interlocutorului
- dialoguri: învatator-elev; elev-elev; elev-elevi pe teme
familiare copilului;
- conversatii în grup pe teme cunoscute;
- exercitii de completare a unor mesaje orale scurte, pentru
obtinerea mai multor informatii în cadrul grupurilor;
- exercitii de perceptie fonica a intonatiei propozitiei;
1.5. sa manifeste interes fata de
mesajul partenerului de dialog
- exercitii de ascultare a unor secvente dialogate pentru
identificarea vorbitorului si a mesajului transmis de acesta;
- jocuri de rol: „emitator-receptor” vizând formarea
comportamentului de ascultator;
- exercitii de semnalare a greselilor de exprimare ale
partenerului de dialog;
- jocuri de mima;
- exercitii de identificare a unor obiecte/fiinte prin
descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebari
si raspunsuri;
- activitati în grup de identificare a unor situatii de
comunicare (mesajul, contextul, personajele).
1 Obiectivele de referinta pentru clasa a II-a se bazeaza pe obiectivele de referinta pentru clasa I, pe care le integreaza si le dezvolta.
Limba si literatura româna – Clasa a II-a 12
2. Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a II-a elevul va
fi capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati:
2.1. sa îmbine enunturi într-un mesaj
propriu
- exercitii de construire a unor enunturi pe baza unui set de
cuvinte date si/sau unui sir de întrebari;
- exercitii de dezvoltare a unor enunturi;
- exercitii de construire a unor scurte texte orale, pe baza
suportului vizual (ilustratii, benzi desenate, sir de ilustratii);
- exercitii de prezentare a unor obiecte;
- jocuri de rol; dramatizari;
2.2. sa pronunte clar si corect enunturi - exercitii si jocuri de dictie, framântari de limba;
- recitari, dramatizari;
- exercitii de reglare a intonatiei, a vitezei proprii de a vorbi;
- jocuri: „Telefonul fara fir”;
- exercitii de transformare, completare a unor enunturi dupa
modele date;
- exercitii de antonimie, sinonimie;
- exercitii de schimbare a topicii propozitiei, cu sau fara
schimbarea întelesului mesajului transmis;
2.3. sa redea prin cuvinte proprii, cu
sprijin, un paragraf/fragment
dintr-un text citit
- întrebari si raspunsuri referitoare la paragraful/fragmentul
citit;
- povestirea unui fragment/paragraf cu sprijin (din partea
învatatorului, colegilor);
- exprimarea propriei pareri în legatura cu întâmplari,
personaje dintr-un text citit;
- desprinderea si formularea orala a mesajului (învataturii)
unui text citit;
2.4. sa-si adapteze vorbirea în functie
de partenerul de dialog
- antrenament de utilizare a unor formule de initiere,
*mentinere si încheiere a unui dialog cu persoane diferite;
- exercitii de comunicare orala; jocuri de rol de tipul emitatorreceptor
pentru exprimarea actelor de vorbire;
- discutii în grup pe marginea unui enunt ascultat;
- exercitii de selectie, din mai multe variante, a interventiei
proprii adecvate situatiei de comunicare;
- exercitii de folosire a intonatiei potrivite în functie de
context si de partenerul de dialog;
- jocuri de rol: „La doctor”, „În parc ...”, „La biblioteca”;
- exercitii de identificare a unor obiecte/fiinte prin
descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebari
si raspunsuri;
2.5. sa manifeste o atitudine degajata
în comunicarea orala cu persoane
cunoscute
- exercitii de initiere, de *mentinere si încheiere a unui dialog;
- discutii în perechi si în grup pe teme cunoscute (libere sau
dirijate de învatator);
- simulari si joc de rol.
Limba si literatura româna – Clasa a II-a 13
3. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a II-a elevul
va fi capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati:
3.1. sa identifice elemente de baza
ale organizarii textului în pagina
- exercitii de observare dirijata si de identificare a titlului, a
autorului, a textului propriu-zis;
- exercitii variate de citire (Joc: „Gaseste si citeste”), citire
selectiva în functie de diferite repere: alineatul, linia de dialog);
- exercitii de decodare a unor informatii din manual (vignete,
cuprinsul etc.);
- exercitii de recunoastere a alineatelor;
- exercitii de sesizare a asezarii în pagina a textului în raport cu
ilustratia;
- exercitii de identificare si de analizare a imaginilor aferente
textului scris etc.;
3.2. sa desprinda informatii esentiale
dintr-un text citit
- exercitii de citire constienta a unor texte date prin formulari de
raspunsuri la întrebarile puse;
- completarea de enunturi în legatura cu un text citit;
- exercitii de recunoastere a textelor, personajelor prin citirea
unor fragmente, paragrafe dintr-un text citit;
- exercitii de identificare si de relatare, într-o succesiune logica,
a întâmplarilor prezentate într-un text narativ;
- exercitii de recunoastere a personajelor din anumite texte
narative etc.;
- ilustrarea prin desen a unui text citit;
- exercitii de explicare a folosirii liniei de dialog, virgulei în
vocativ, doua puncte (fara teoretizari);
3.3. sa citeasca fluent, corect si
expresiv un text cunoscut de
mica întindere
- exercitii de intonare corecta a propozitiilor enuntiative,
exclamative si interogative (fara mentionarea terminologiei);
- activitati în perechi: Joc. Eu citesc, eu observ; Tu citeste, eu
observ;
- exercitii de citire pe roluri;
- exercitii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonatiei
impuse de semnele de punctuatie;
- exercitii de recitare de poezii etc.;
3.4. sa citeasca în ritm propriu un
text nou de mica întindere
- exercitii de citire “la prima vedere”, în gând si cu voce tare,
soptit etc.;
- exercitii de citire în lant;
3.5. sa manifeste interes pentru
lectura
- exercitii de initiere în scopul citirii unor carti din literatura
pentru copii;
- joc: Recunoaste personajul, recunoaste autorul;
- sezatori, ghicitori;
- recitarea unor poezii;
- vizitarea bibliotecii scolii;
- crearea de povesti din amestecul a doua sau mai multe povesti
cunoscute (activitati în grup); schimbarea finalului;
- gruparea personajelor asemanatoare din mai multe povesti
(activitati în grup);
- povestirea textelor citite etc.
Limba si literatura româna – Clasa a II-a 14
4. Dezvoltarea capacitatii de exprimare scrisa
Obiective de referinta Exemple de activitati de învatare
La sfârsitul clasei a II-a elevul
va fi capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda urmatoarele activitati:
4.1. sa scrie corect litere, silabe,
cuvinte, enunturi
- exercitii de scriere a literelor, silabelor, cuvintelor si
propozitiilor;
- exercitii de autocorectare a literelor, silabelor, cuvintelor
scrise prin comparare cu un model;
- exercitii de descriere a literelor, silabelor, cuvintelor si
propozitiilor;
- exercitii de completare a silabelor, cuvintelor, propozitiilor;
- copiere, transcriere;
- exercitii de punere în corespondenta – imagine-cuvânt;
cuvânt-imagine;
- exercitii de scriere a cuvintelor într-o/ într-un; dintr-o/ dintrun
etc.; a cuvintelor cu mp si mb;
4.2. sa redacteze texte scurte pe baza
unui suport vizual si a unui sir de
întrebari
- exercitii de analizare corecta a imaginilor;
- exercitii de transformare a propozitiilor simple în propozitii
dezvoltate (fara referire la terminologie);
- exercitii de dezvoltare a unor enunturi;
- formulari de raspunsuri si de întrebari;
- exercitii de redactare a unor texte de mica întindere pe baza
unui suport vizual si a unui sir de întrebari;
- exercitii de redactare de bilete în diverse scopuri (de
informare, de solicitare, de multumire) etc.;
4.3. sa utilizeze sensul cuvintelor noi
în enunturi proprii
- exercitii de sinonimie, antonimie (fara terminologie);
- exercitii de completare a enunturilor;
- exercitii de înlocuire a unor cuvinte în enunturi date în scopul
pastrarii sau schimbarii mesajului transmis;
- exercitii de integrare în enunturi proprii a cuvintelor
necunoscute (nou învatate);
- exercitii de punere în corespondenta a cuvintelor cu
sinonime/antonime;
4.4. sa scrie corect, lizibil si îngrijit
texte
- exercitii de scriere, copiere, transcriere a textelor,
- exercitii de încadrare pe spatiu si în pagina;
- exercitii de scriere caligrafica; exercitii de apreciere corecta a
spatiului dintre cuvinte;
4.5. sa utilizeze conventii ale
limbajului scris (semnul de
exclamare, linia de dialog,
virgula, doua puncte)
- exercitii de explicare a folosirii unor conventii grafice (fara
terminologie): linia de dialog, virgulei în situatia
substantivelor în vocativ, doua puncte etc.;
- exercitii de plasare a semnelor de punctuatie într-un text;
- exercitii de copiere a unor texte ce contin semnele de
punctuatie;
- scrierea dupa dictare a unor propozitii si texte;
- redactarea de enunturi, texte scurte care sa contina semnele de
punctuatie;
4.6. sa manifeste interes pentru
redactarea corecta si îngrijita a
textului
- exercitii de analiza si apreciere a lucrarilor;
- exercitii de autoevaluare si de autocorectare a textelor
transcrise pe baza unor criterii date sau propuse de elevi;
- exercitii de redactare / elaborare individuala / în grup a unor
lucrari de interes scolar (orarul, programul zilnic etc.) sau de
evidentiere a unor momente importante ale colectivului.
Limba si literatura româna – Clasa a II-a 15
B. CONTINUTURILE ÎNVATARII
1. Formarea capacitatii de lectura/citire
· Cartea (actualizare: cuprinsul unei carti). Asezarea textului în pagina2.
· Alfabetul (actualizare).
· Textul. Titlul. Autorul.
· Textul literar.
· Textul narativ (fara terminologie).
Recunoasterea personajelor. Povestirea orala a unui text narativ. *Delimitarea textului în fragmente
logice.
*Textul liric: poezii cu tematica diversa
Tematica textelor trebuie sa reflecte universul copilariei si valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza
texte literare, în proza sau în versuri, precum si texte non-literare, de mica întindere, pâna la 120 de cuvinte.
Acestia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea si dispunerea în manual a unitatilor de continut
din programa; tratarea didactica originala a notiunilor din programa. Studierea textului literar trebuie sa aiba în
vedere citirea corecta, fluenta si expresiva a acestuia, explicarea cuvintelor si rezolvarea problemelor de
vocabular.
2. Formarea capacitatii de comunicare
· Comunicarea orala
Componentele comunicarii dialogate (actualizare, fara teoretizari).
Formularea mesajului (aplicativ, fara teoretizari).
Propozitia. Intonarea propozitiilor enuntiative si interogative (actualizare). Intonarea propozitiei
exclamative.
Dialogul – convorbirea între doua sau mai multe persoane (actualizare). Construirea de dialoguri în
situatii concrete (în familie, la scoala, în mijloacele de transport în comun etc.).
Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele
schimburi verbale:
- initierea, *mentinerea sau încheierea unui schimb verbal;
- identificarea unei persoane sau a unui obiect;
- formularea unor întrebari si a unor raspunsuri;
- oferirea unor informatii despre identitatea proprie sau despre identitatea persoanelor cunoscute;
- povestirea unor fapte si întâmplari, dupa benzi desenate sau dupa ilustratii;
- exprimarea propriei pareri în legatura cu un fapt.
· Comunicarea scrisa
Procesul scrierii
Scrierea de mâna si prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Asezarea corecta în pagina de caiet:
plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spatiului dintre cuvinte.
Ortografia. Scrierea corecta a cuvintelor. Scrierea corecta a cuvintelor care contin consoana
“m” înainte de “p” sau “b”. Scrierea corecta a cuvintelor care contin grupurile de litere: ce, ci,
ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Scrierea corecta a cuvintelor care contin diftongii oa, ea, ia, ie, ua si
ua (fara terminologie). Scrierea corecta a cuvintelor care contin literele “â” si “î” (fara cuvintele
derivate cu prefixe de la cuvinte care încep cu “î”) si a cuvintelor care contin litera “x”. Scrierea
corecta a cuvintelor într-o/într-un si dintr-o/ dintr-un (fara terminologie).
Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, semnul întrebarii, semnul exclamarii, linia de dialog,
doua puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ si în enumerare).
Textele pentru dictare vor contine cel mult trei linii de dialog (aproximativ 30 de cuvinte).
2 Ceea ce apare cu scris îngrosat reprezinta o notiune noua.
Limba si literatura româna – Clasa a II-a 16
Contexte de realizare
Scrierea functionala (cu scop practic, informativ). Copieri/transcrieri de texte (aproximativ 50 de
cuvinte). Dictari. Biletul.
Scrierea imaginativa. Alcatuirea unor scurte texte (3-7 enunturi) pe baza unui suport vizual
(imagini, benzi desenate) sau a unui sir de întrebari.
3. Elemente de constructie a comunicarii
· Lexicul
Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înteles. Cuvintele cu sens asemanator. Cuvintele cu sens
opus.
· Notiuni de fonetica
Sunetul si litera – corespondenta dintre ele. Vocalele si consoanele. Silaba. Despartirea cuvintelor în
silabe – despartire la capat de rând. Alfabetul - actualizare.
Pentru familiarizarea elevilor cu silaba se vor folosi pentru exemplificare numai cuvinte care nu contin diftongi,
triftongi si semivocale.

Anexa 3 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198 / 01.11.2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

programe şcolare PENTRU CLASA A III-A

Limba şi literatura română

Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 5198/ 01.11.2004

Bucureşti, 2004

NOTĂ DE PREZENTARE

Textul de faţă reprezintă curriculum-ul disciplinei Limba şi literatura română pentru clasa a III-a, urmărind formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 8/9 ani. Se urmăreşte, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini şi de motivaţii care vor încuraja şi sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.

De altfel, scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare.

În acest sens, curriculum-ul de faţă are la bază modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris (“citirea/lectura”) şi de exprimare scrisă.

Debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din perspective multiple: la nivelul curriculum-ului şcolar, al gestiunii activităţii de învăţare şi de predare şi, nu în ultimul rând, al evaluării. Operându-se unele schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă pentru clasele I şi a II-a, în vederea relaxării ritmului de lucru (în special la clasa I) şi a realizării individualizării demersului didactic, s-a urmărit găsirea unor soluţii profesioniste pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele de vârstă cronologică, dar şi de diferenţele de dezvoltare psihologică şi emoţională a elevilor. Modificarea obiectivelor de referinţă a impus o reclădire a activităţilor de învăţare şi a conţinuturilor, în vederea realizării corelaţiilor adecvate. Toate acestea au determinat anumite schimbări şi în ceea ce priveşte metodologia construirii parcursului didactic, fără de care nu se pot obţine rezultatele dorite.

Obiectivele de referinţă formulate pentru clasa a III-a sunt concepute în progresie, realizându-se corelaţiile cu obiectivele urmărite în clasele I şi a II-a, propunându-se activităţi de învăţare cât mai potrivite pentru atingerea obiectivelor propuse.

Astfel, curriculum-ul şcolar al disciplinei Limba şi literatura română pentru ciclul primar creează, prin ansamblul obiectivelor de referinţă, o hartă echilibrată a ceea ce înseamnă competenţă de comunicare la această vârstă, accentuând asupra elementelor de interacţiune în grup, de cooperare etc. Activităţile de învăţare recomandate au fost selectate astfel încât să fie de tip productiv, să ofere o motivaţie intrinsecă pentru învăţare şi să aibă un sens pentru copil, altfel acestea ar fi fost consumatoare de timp, iar rezultatele ar fi fost de suprafaţă. Prin statutul lor orientativ, ele lasă învăţătorului libertatea de a le utiliza selectiv, de a le adapta la grupul de elevi cu care lucrează, în funcţie de parcurgă pe toate sau poate folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru atingerea obiectivului propus. Schimbările făcute în cadrul ariei Limbă şi comunicare au fost susţinute prin introducerea unor strategii cât mai diverse de predare/învăţare, de o nouă modalitate de organizare a timpului şcolar pe activităţi monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizare a unor instrumente adecvate de evaluare.

Prezentul document cuprinde:

§ Obiective cadru (urmărite pe parcursul ciclului primar);

§ Obiective de referinţă urmărite pe parcursul fiecărei clase;

§ Activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv de referinţă (sugestii de exerciţii/activităţi care pot conduce la atingerea obiectivelor);

§ Conţinuturi.

I. Obiective cadru

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Clasa a III-a

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ[1] ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să sesizeze sensul global al unui mesaj, identificând aspectele principale şi de detaliu la care se referă un mesaj oral	- exerciţii de formulare de întrebări pentru stabilirea sensului global al mesajului; - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat;
1.2.	să deducă sensul unui cuvânt necunoscut prin raportare la mesajul audiat	- exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin sinonime, antonime; - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la conţinut; - exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte în contexte date;
1.3.	să sesizeze corectitudinea unui enunţ oral	- exerciţii de identificare şi corectare a unor pronunţii greşite (pronunţarea cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ua, uă; pronunţarea cuvintelor care conţin vocale în hiat: ee, ii, pronunţarea cuvintelor care conţin x); - exerciţii de sesizare a intonaţiei corecte/incorecte a unor propoziţii interogative sau enunţiative (propriu-zise şi exclamative); - exerciţii de identificare şi corectare a unor îmbinări de cuvinte incorecte în cadrul unui enunţ (substantiv şi adjectiv, prepoziţii şi substantiv, prepoziţie şi pronume, subiect şi predicat);
1.4	să sesizeze mijloacele nonverbale (gesturi, mimică) folosite în comunicare	- exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale (gesturi, mimică)prin care se pot comunica diferite stări, atitudini etc.; - exerciţii de mimă; - exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică);
1.5	să manifeste atenţie faţă de interlocutor în diferite situaţii de comunicare	- simularea unor situaţii de comunicare diverse; - exerciţii de dialog: elevi-elevi, elev-învăţător; jocuri de rol, de tipul vorbitor-ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător ; - discuţii libere pe teme date etc.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1.	să construiască texte orale scurte pe baza unui suport vizual dat şi / sau a unui plan simplu de idei dat sau a unui plan propriu*	- exerciţii de construire a unor texte orale narative pe baza unor imagini (benzi desenate); - *exerciţii de construire a unor texte orale narative după un plan propriu de idei; - exerciţii de construire a unor texte orale pe baza unui şir de întrebări sau a unui plan de idei; - exerciţii de povestire orală a unor fapte, întâmplări reale (din experienţa personală) sau fictive; - exerciţii de realizare corectă a acordului predicatului cu subiectul; - exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numărului substantivului pe care îl determină;
2.2	să pronunţe clar şi corect un mesaj	- exerciţii de rostire fluentă şi corectă a unor mesaje individual sau în grupuri mici; - exerciţii de ortoepie; - exerciţii de reglare a intonaţiei, a volumului, a vitezei proprii de a vorbi; - recitări; - exerciţii de dicţie etc.;
2.3.	să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui fragment dintr-un text citit sau dintr-un mesaj audiat sau *din texte citite şi mesaje audiate	- formularea de întrebări de clarificare a aspectelor pe care nu le-au înţeles din textul citit sau din mesajul oral ascultat; - formularea de răspunsuri la întrebările ce vizează informaţiile esenţiale sau de detaliu ce se desprind din textul citit sau mesajul audiat; - povestirea independentă a unui fragment/paragraf citit sau mesaj audiat; - *povestirea independentă a unui text citit sau mesaj audiat; - exprimarea propriei păreri în legătură cu întâmplări, personaje dintr-un text citit sau mesaj ascultat;
2.4.	să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare în funcţie de partenerul de dialog	- exerciţii de dialog cu persoane diferite; - conversaţii pe teme cunoscute; - exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare în care partenerul de dialog interpretează roluri diferite (coleg, profesor, vecin, părinte, bibliotecar etc.); - exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în funcţie de context şi de partenerul de dialog; - exersarea unor acte de vorbire: iniţierea, menţinerea sau încheierea unui schimb verbal; utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat; exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane etc.;
2.5.	să utilizeze corect în exprimarea orală proprie elementele de construcţie a comunicării studiate	- exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate, a propoziţiilor interogative şi enunţiative – propriu-zise şi exclamative (fără folosirea terminologiei ştiinţifice); - exerciţii de completare a enunţurilor/textelor lacunare pentru marcarea categoriilor de număr şi de persoană; - exerciţii de acord, de modificare a formei adjectivului, prin schimbarea numărului substantivului pe care îl determină; - exerciţii de realizare a acordului predicatului cu subiectul; - exerciţii de integrare a achiziţiilor lexicale noi în enunţuri proprii; - exerciţii de înlocuire a unor cuvinte cu sinonimele sau antonimele lor;
2.6.	să manifeste cooperare în diferite situaţii de comunicare	- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a curajului de a interveni în actul comunicării; - exerciţii de exprimare a propriilor opinii şi gânduri, în legătură cu fapte şi cu întâmplări cunoscute; - jocuri de rol pentru exersarea unor acte de vorbire, de construire a unor dialoguri imaginare; - exerciţii de rezolvare a unor sarcini în grupe mici de lucru ( perechi sau 4-5elevi).

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
3.1	să identifice elemente de bază ale organizării textului literar/nonliterar în pagină	- exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului, alineatelor; - exerciţii de sesizare a aşezării textului în raport cu ilustraţie; - exerciţii de recunoaştere a diferitelor tipuri de litere de tipar; - exerciţii de citire selectivă în funcţie de diferite repere: versul, strofa; - exerciţii de sesizare a raportului dintre text şi ilustraţie în reclamele scrise etc.;
3.2.	să desprindă ideile principale dintr-un text citit	- exerciţii de citire explicativă şi de citire selectivă pentru desprinderea ideilor principale; - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; - exerciţii de identificare a întâmplărilor petrecute într-o succesiune logică dintr-un text citit; - exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor principale din textele citite;
3.3	să citească în mod conştient, corect, *fluent şi expresiv un text cunoscut	- exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie; - exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe roluri);
3.4	să citească în mod corect un text necunoscut	- exerciţii de citire a unor texte, literare sau nonliterare “la prima vedere” în ritm propriu etc.;
3.5	să recunoască secvenţele narative şi dialogate dintr‑un text	- exerciţii de identificare a secvenţelor de dialog dintr-un text narativ dat; - exerciţii de argumentare a folosirii dialogului în textele narative; - exerciţii de citire pe roluri;
3.6	să recunoască în texte diferite elemente de construcţie a comunicării studiate	- exerciţii de identificare a părţilor de vorbire învăţate: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul; - exerciţii de identificare a părţilor principale de propoziţie învăţate (subiect, predicat) şi a părţilor secundare de propoziţie; - exerciţii de identificare a perechii determinat-determinant şi a acordului gramatical dintre acestea etc.;
3.7.	să manifeste interes pentru lectura unor texte variate (literare sau nonliterare)	- exerciţii de exprimare a propriilor opinii, gânduri, sentimente în legătură cu faptele şi acţiunile personajelor prezentate în texte literare; - exerciţii de consultare a cuprinsului unor cărţi pentru a înţelege rolul pe care îl are acesta în găsirea unor informaţii căutate; - formularea de întrebări şi de răspunsuri vizând conţinutul textelor citite; - prezentarea unor lecturi individuale suplimentare; - *exerciţii de extindere a lecturii prin consultarea unor articole din reviste pentru copii; - discuţii în perechi sau pe grupe referitoare la lectura suplimentară; - vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a III-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	să respecte regulile de despărţire în silabe, ortografia şi punctuaţia într-un text propriu	- exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe în dictări şi autodictări, copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii; - exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care încep cu litera “e” (pronume, formele verbului “a fi”); - exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care conţin vocale în hiat: “ii”, “ee”; - exerciţii de folosire corectă a majusculei; - exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise cu cratimă; - exerciţii de utilizare corectă a semnelor de punctuaţie; - exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de punctuaţie etc.;
4.2	să povestească în scris fragmente dintr-un text citit	- exerciţii de povestire în scris a unor fragmente dintr-un text citit; - formularea în scris a răspunsurilor la întrebări; - *exerciţii de formulare a unor întrebări în legătură cu conţinutul textului; - selectarea adecvată a cuvintelor într-un text propriu;
4.3	să redacteze texte de mică întindere, ţinând seama de părţile unei compuneri	- exerciţii de povestire în scris a unor fapte şi întâmplări personale; - antrenament de structurare a compunerii în introducere, cuprins şi încheiere; - exerciţii de redactare a unor texte narative pe baza unui suport vizual sau *folosind cuvinte date; - exerciţii de redactare a unor compuneri cu început/sfârşit dat; - alcătuirea planului simplu de idei; - exerciţii de redactare a povestirii unor fragmente din text; - exerciţii de redactare a unor compuneri după un plan de idei - *exerciţii de redactare a povestirii unui text după planul de idei;
4.4.	să realizeze acordurile gramaticale în enunţurile redactate	- exerciţii de stabilire a acordului gramatical; - exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate; - exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate etc.; - exerciţii de transformare a propoziţiilor atunci când: se schimbă persoana verbului sau numărul subiectului exprimat prin substantiv sau pronume etc.;
4.5	să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate şi spaţiul liber între cuvinte, scrierea caligrafică / lizibilă	- exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; - exerciţii de plasare corectă a alineatelor şi a titlului; - exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte; - exerciţii de caligrafie etc.;
4.6.	să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a compunerilor şi a textelor cu destinaţie specială	- exerciţii de redactare a unor felicitări, cărţi poştale, *invitaţii (adresate colegilor, învăţătorului, rudelor); - exerciţii de completare a datelor destinatarului într-o carte poştală; - copieri, transcrieri, dictări; - exerciţii de evaluare a redactării corecte şi îngrijite a textului propriu etc.

B. Conţinuturile învăţării

1. Formarea capacităţii de lectură/citire

· Cartea ( actualizare: aşezarea textului în pagină). Cuprinsul. Tipuri de litere de tipar[2].

· Textul literar

· Textul narativ.

Recunoaşterea personajelor (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ (recunoaştere).

· Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.

· Textul nonliterar: reclama, *articole din reviste pentru copii.

Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, sau texte nonliterare, de mică întindere, până la 300 de cuvinte. Aceştia vor avea libertate de a decide cu privire la aspectele menţionate în programa clasei a II-a.

2. Formarea capacităţii de comunicare

· Comunicarea orală

Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile interlocutorului.

Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. *Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate.

Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).

Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.

Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica).

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui schimb verbal;

- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;

- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;

- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

· Comunicarea scrisă

Procesul scrierii

Organizarea textului scris. Scrierea caligrafică (actualizare). Aşezarea corectă în pagină: plasarea titlului, folosirea aliniatelor (actualizare). Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).

Ortografia şi punctuaţia.

Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care: conţin consoana m înainte de p sau b (actualizare) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie), a celor care conţin â şi î (actualizare). Scrierea corectă a cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un (actualizare), printr-o, printr-un.

Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-am/neam.

Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte, virgula (numai în cazul substantivelor în vocativ şi în enumerare) (actualizare).

Contexte de realizare

a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări, felicitarea, cartea poştală, *invitaţia.

b) Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7 – 15 enunţuri) pe baza unui suport vizual: după o ilustraţie sau după un şir de ilustraţii, după benzi desenate; şir de întrebări * pe baza unor cuvinte de sprijin. Compunerea după plan de idei. Compunerea cu început/sfârşit dat dat.

c) Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Planul simplu de idei. *Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului. *Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei.

3. Elemente de construcţie a comunicării

· Lexicul

Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare).

În manual, la toate tipurile de lecţii, exerciţiile de vocabular vor fi diverse, vizând şi alte categorii semantice (omonime, paronime - fără a se menţiona terminologia dată).

· Noţiuni de fonetică

Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care încep cu e (pronume personale, verbul a fi). Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care cuprind diftongi. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care conţin vocale în hiat: ee, ii, (fără terminologia dată) şi a cuvintelor care conţin x. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe (probleme de scriere).

Aceste probleme de fonetică vor fi studiate aplicativ, fără a folosi termenii „diftong“ sau „hiat“.

· Morfologia.

Cuvântul - parte de vorbire

Substantivul. Substantive comune şi substantive proprii. Numărul.

Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin substantive în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ; articulate cu articol hotărât sau nearticulate; neprecedate de prepoziţii (fără a folosi această terminologie). Se vor rezolva problemele de ortografie şi de ortoepie.

Adjectivul. Acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină. *Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. *Ortografia adjectivelor terminate în "-iu".

Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin adjective propriu-zise variabile (cu una şi cu două terminaţii) la gradul pozitiv şi adjective provenite din participiu.

Þ Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de politeţe - recunoaştere şi utilizare în comunicare.

Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin pronume personale cu formă accentuată, neprecedate de prepoziţii, în cazul nominativ.

Þ Numeralul - recunoaştere. Probleme de ortografie şi de ortoepie: scrierea numeralelor simple şi a* celor compuse - fără terminologie.

Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin numerale cardinale simple şi *compuse.

Þ Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor a fi şi a lua.

Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin verbe personale, la diateza activă, modul indicativ (timpurile: prezent, timpurile trecutului, viitor - forma literară), forma afirmativă şi cea negativă. Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare predicativă. Nu este utilizată terminologia gramaticală.

· Sintaxa

Partea de propoziţie. Funcţia sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv şi subiectul exprimat prin pronume personal. Funcţia sintactică de predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Părţi principale de propoziţie. Părţi secundare de propoziţie. Propoziţia simplă.

Propoziţia dezvoltată.

[1] Obiectivele de referinţă pentru clasa a III-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasele I-II, pe care le integrează şi le dezvoltă.

^{^[2]} Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.

Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

programe şcolare PENTRU CLASA A IV-A

Limba şi literatura română

Aprobat prin ordin al ministrului

Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005

NOTĂ DE PREZENTARE

Textul de faţă reprezintă curriculum-ul disciplinei Limba şi literatura română pentru clasa a IV-a, urmărind formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 8/9 ani. Se urmăreşte, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini şi de motivaţii care vor încuraja şi sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.

Prezentul document cuprinde:

§ Obiective cadru (urmărite pe parcursul ciclului primar)

§ Obiective de referinţă urmărite pe parcursul fiecărei clase

§ Activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv de referinţă (sugestii de exerciţii/activităţi care pot conduce la atingerea obiectivelor)

§ Conţinuturi

§ Standarde curriculare de performanţă pentru finele învăţământului primar.

I. Obiective cadru

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ[1] ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
1.1.	să sesizeze legătura logică dintre secvenţele unui mesaj oral (raporturi cauză-efect etc.)	- formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză? cu ce condiţie?; - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul comunicat/receptat;
1. 2.	să identifice sensul unui cuvânt necunoscut cu ajutorul dicţionarului	- folosirea dicţionarelor pentru identificarea sensului cuvintelor necunoscute întâlnite în mesajele orale; - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la contextul în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare; - exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin sinonime, antonime identificate în dicţionare;
1.3.	să sesizeze structurile gramaticale (morfologice şi sintactice) corecte sau incorecte dintr-un mesaj ascultat	- exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice) corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.;
1.4.	să recepteze corect mesajul în funcţie de condiţiile comunicării	- exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi din textele literare; - exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii de comunicare; - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (voce slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia); - exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică) în comunicare etc.;
1.5.	să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerul de dialog	- activităţi de grup pe teme diferite; - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; - discuţii libere pe teme date; - jocuri de rol, dramatizări.

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
2.1.	să construiască pe baza planului de idei propriu un text oral scurt	- exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin mesaj; - exerciţii de reformulare a unui mesaj; - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; - activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior;
2.2	să rostească mesaje, utilizând pronunţarea şi intonaţia adecvată	- exerciţii de dicţie şi de ortoepie; - exerciţii de pronunţare a numeralelor cardinale complexe; - jocuri de cuvinte; - exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare; - exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi; - exerciţii de recitare a unor poezii; - exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.;
2.3.	să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui text citit sau al unui mesaj audiat	- exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi; - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate;
2.4	să-şi adapteze vorbirea la diferite situaţii de comunicare	- exerciţii de dialog cu persoane diferite; - conversaţii pe teme cunoscute; - exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu parteneri diverşi (părinţi, profesori, colegi, vecini etc), pe teme diverse; - exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea verbală în situaţie de dialog etc.; - simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor fapte şi întâmplări; - exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii afirmative/negative;
2.5.	să integreze adecvat, în exprimarea orală proprie, elementele de construcţie a comunicării studiate	- exerciţii de utilizare a substantivelor în genitiv şi în dativ; - exerciţii de utilizare în comunicarea orală a unor părţi de propoziţie studiate; - exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers; - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;
2.6.	să manifeste independenţă în situaţiile de comunicare	- exersarea actelor de vorbire: utilizarea formelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare, formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri, povestirea unor fapte şi întâmplări, exprimarea acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane; - exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a curajului de a interveni în actul comunicării; - exerciţii de rezolvare a unor probleme în grup pentru dezvoltarea cooperării şi a concurenţei; - exerciţii de exprimare a propriilor opinii în legătură cu un fapt cunoscut etc.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
3.1	să sesizeze rolul ilustraţiilor ce însoţesc un text	- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi cel transmis de texte; - exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune cu ilustraţiile corespunzătoare; - exerciţii de ordonare a ilustraţiilor după succesiunea momentelor acţiunii prezentate de text; - exerciţii de identificare a elementelor prezente în ilustraţii care completează informaţia transmisă de diverse texte, afişe sau articole din revistele pentru copii;
3.2.	să desprindă idei principale şi informaţii de detaliu dintr-un text citit (literar-nonliterar)	- exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate; - exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii de detaliu desprinse din textul suport; - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un text citit; - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor; - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
3.3	să citească conştient, corect, fluent şi expresiv texte cunoscute	- exerciţii de marcare prin intonaţie a semnului întrebării, a semnului exclamării, a virgulei – în enumerare şi pentru vocativ; exerciţii de marcare prin pauză a punctului şi a *punctelor de suspensie dintr-un text citit; - exerciţii de identificare a cuvintelor cu aceeaşi formă, dar cu înţeles asemănător şi de recunoaştere a sensului din text; - exerciţii de reglare a intensităţii şi volumului vocii precum şi a ritmului vorbirii corespunzător încărcăturii afective a mesajului; - explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în textele citite;
3.4	să citească în mod conştient şi corect un scurt text necunoscut	- exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie etc.;
3.5.	să identifice secvenţele narative, dialogate şi descriptive dintr-un text	- exerciţii de identificare a elementelor descriptive dintr-un text; - exerciţii de prezentare a imaginii de ansamblu a spaţiului sau a obiectului descris; - exerciţii de identificare a dialogului prezent într-un text narativ; - exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere şi un dialog; - exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a trăsăturilor fizice şi sufleteşti ale personajelor;
3.6.	să recunoască în textele studiate elementele de construcţie a comunicării învăţate	- exerciţii de recunoaştere a părţilor principale de propoziţie; - exerciţii de recunoaştere a părţilor secundare de propoziţie; - exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele dezvoltate; - exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi predicat; - exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul determinat;
3.7.	să manifeste interes şi iniţiativă pentru lectura unor texte variate literare sau nonliterare	- activităţi de alegere a lecturii în funcţie de gusturi; - prezentarea unor lecturi individuale suplimentare celei impuse, - lectura unor articole din revistele pentru copii; - vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc. - conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare la un text citit etc.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

	Obiective de referinţă	Exemple de activităţi de învăţare
	La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi capabil să:	Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele activităţi:
4.1	să aplice în mod conştient regulile de ortografie şi de punctuaţie	- copieri, transcrieri selective, dictări de enunţuri sau de texte ce conţin ortograme, numerale compuse, adjective terminate în “-iu”, verbele “a fi” şi “ a lua”; - exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de scriere, de selectare, de completare, de punere în corespondenţă, de compunere de enunţuri; - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului; - exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de vorbire folosite în texte redactate; - exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul, linia de dialog, virgula în enumerare şi pentru vocativ, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele în citarea de titluri de texte sau nume de reviste, citarea cuvintelor unei persoane sau citarea fragmentelor unor texte); - jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie (jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de scriere (folosirea ortogramelor studiate, a numeralelor compuse, a adjectivelor terminate în “-iu”, a verbelor “a fi” şi “a lua”) şi de punctuaţie; - autodictări, autocorectări, corectare în perechi etc.;
4.2	să alcătuiască povestirea unui text literar după un plan simplu de idei	- exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut; - exerciţii de formulare a ideilor principale; - exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles logic; - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.;
4.3.	să redacteze diverse texte de mică întindere adaptându-le destinaţiei şi scopului comunicării	- exerciţii de formulare a unor enunţuri interogative şi enunţiative (propriu-zise şi exclamative); - exerciţii de transpunere a unor idei într-un şir de enunţuri cu o succesiune logică; - exerciţii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinţe; - exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de relaţie pentru a asigura succesiunea logică a propoziţiilor în textul redactat (apoi, deci, la început, în primul rând/ în al doilea rând, prima oară/ a doua oară etc.); - exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului dezvoltat al unui text studiat; - exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii; - exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual, cu început/sfârşit dat, după un plan dat sau plan propriu de idei, pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date, cu titlu dat, liberă, narativă, *în care se introduce dialogul; - exerciţii de redactare a unor tipuri diverse de texte cu destinaţie specifică: invitaţia, *scrisoarea; - antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere, cuprins şi încheiere etc.;
4.4	să utilizeze corect, în textele redactate, elementele de construcţie a comunicării studiate	- exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect; - exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat etc.; - exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice învăţate; - exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea de adjective, *numerale cu valoare adjectivală plasate înainte /după substantiv; - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; - exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni; - *exerciţii de transformare, în propoziţie, a subiectului multiplu în subiect simplu şi invers;
4.5	să aşeze corect în pagină textele scrise, respectând scrierea cu alineate pentru a marca trecerea de la o idee la alta	- exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; - exerciţii de plasare corectă a alineatelor; - transcrierea în ordine logică a unor fragmente date pentru a reconstitui un text;
4.6.	să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor tipuri de texte	- exerciţii de redactare de texte narative, descriptive, dialogate şi funcţionale etc. - exerciţii de selectare a vocabularului adecvat; - exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalentele cerute de context; - exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.

Conţinuturile învăţării

1. Formarea capacităţii de lectură/citire

· Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor[2].

· Textul literar

Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al unui text narativ. Recunoaşterea determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii. Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale.

Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.

· Textul nonliterar: afişul, articole din reviste pentru copii.

Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, sau texte nonliterare, de mică întindere, până la 250-300 de cuvinte. Gradul Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la structurarea şi configurarea unităţilor de conţinut din programă, tratarea didactică originală a noţiunilor din programă.

2. Formarea capacităţii de comunicare

· Comunicare orală

Componentele comunicării dialogate (actualizare). Factorii perturbatori ai comunicării. Adaptarea la particularităţile interlocutorului (actualizare). Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare). Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate. Factorii perturbatori ai comunicării.

Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Constituirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică) (actualizare).

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:

- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;

- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;

- povestirea unor fapte şi întâmplări;

- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.

· Comunicare scrisă

Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea (actualizare). Planul iniţial al compunerii.

Ortografia şi punctuaţia.

Scrierea corectă a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor v-a/va; n-ai/nai; ce-l/cel; nu-l/n-o/nu-i/; n-am/n-are/n-aţi/n-au etc. Semnele de punctuaţie (actualizare). Ghilimelele. *Punctele de suspensie[3].

Contexte de realizare

a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Invitaţia, *scrisoarea.

b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual (actualizare). Compunerea după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan propriu de idei. Compuneri cu început/sfârşit dat (actualizare).Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat. Compunerea narativă liberă. *Compunerea narativă în care se introduce dialogul.

c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text (actualizare). Planul simplu de idei (actualizare). Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei. Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei *Transformarea textului dialogat în text narativ.

3. Elemente de construcţie a comunicării

· Lexicul.

Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare). Cuvintele cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit.

· Noţiuni de fonetică (actualizare). Despărţirea cuvintelor în silabe (actualizare).

· Morfologia.

Verbul (actualizare). Persoana şi numărul (actualizare). Timpul: prezent, trecut (toate formele), viitor (forma literară). Funcţia sintactică: predicat. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor “a fi” şi “a lua”.

Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin verbe personale, la diateza activă, modul indicativ (timpurile prezent, trecut, viitor – forma literară). Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare predicativă. Nu este utilizată terminologia gramaticală.

Substantivul (actualizare). Genul. Numărul. Funcţia sintactică: subiect (actualizare); parte secundară de propoziţie.

Pronumele (actualizare). Pronumele personal. Numărul. Persoana. Genul. Pronumele personal de politeţe (actualizare). Funcţia sintactică: subiect (actualizare); *parte secundară de propoziţie.

Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin pronume personale cu formă accentuată sau neaccentuată, precedate sau neprecedate de prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu este folosită terminologia gramaticală.

Numeralul (actualizare). Probleme de ortografie şi ortoepie: numeralele cardinale compuse, numeralul ordinal.

Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin numerale cardinale (simple şi compuse) şi numerale ordinale. Nu este folosită terminologia gramaticală.

Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.

Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Ortografia adjectivelor terminate în "-iu".

Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin adjective propriu-zise şi provenite din participiu, variabile la gradul pozitiv. Nu este folosită terminologia gramaticală.

· Sintaxa propoziţiei.

Propoziţia (actualizare). Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. *Propoziţia enunţiativă, afirmativă negativă.

Predicatul verbal.

Subiectul. Subiectul simplu şi *subiectul multiplu. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul.

Atributul - parte secundară de propoziţie care determină un substantiv. Atributul exprimat prin: substantiv, adjectiv, *numeral cu valoare adjectivală.

Se studiază numai atribute substantivale în care substantivul este în cazul genitiv şi acuzativ cu prepoziţie şi atribute exprimate prin numeral cu valoare adjectivală. Nu este folosită terminologia gramaticală.

Complementul - parte secundară de propoziţie care determină un verb. Complementul exprimat prin substantiv. *Complementul exprimat prin pronume.

Standarde curriculare de performanţă

la finele învăţământului primar

	Obiectiv cadru	Standard
1.	Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral	S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor informaţii de detaliu din mesajul ascultat S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin raportare la contextul mesajului ascultat
2.	Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală	S3. Adaptarea mesajului la partener în situaţii de comunicare dialogată S4. Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi gramatical S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut pe baza unui plan de idei
3.	Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)	S6. Citirea conştientă şi corectă a unui text S7. Formularea ideilor principale ale unui text narativ S8. Identificarea secvenţelor narative, descriptive şi dialogate dintr-un text citit S9. Desprinderea unor trăsături fizice şi morale ale personajelor dintr-un text citit
4.	Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă	S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text narativ S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe baza unui plan de idei S12. Redactarea unor texte scurte cu destinaţie specială (bilet, felicitare, carte poştală, invitaţie) S13. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe, a celor ortografice şi de punctuaţie studiate, a aşezării corecte în pagină şi a scrisului lizibil S14. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere lexical şi gramatical

[1] Obiectivele de referinţă pentru clasa a IV-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasele I – a III-a, pe care le integrează şi le dezvoltă.

^{^[2]} Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.

[3] Elementele de conţinut marcate cu asterisc reprezintă curriculum la decizia şcolii.

ePORTOFOLIU

marți, 29 ianuarie 2013

Programa scolara de la invatamantul primar,pentru limba si literatura romana

Anexa 3 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5198 / 01.11.2004

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu